Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat, la B1 TV, că un draft al noii Legi a salarizării a fost transmis experților Comisiei Europene, care au transmis observații și cereri de clarificare înainte de un acord politic final în România. Fără adoptarea legii până la 31 august, țara riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, potrivit Adevărul.
Anvelopa salarială a crescut de la opt la peste 12 miliarde de lei
Bolojan a explicat că ministrul interimar Dragoș Pîslaru a preluat proiectul pregătit anterior în mandatul lui Florin Manole și a purtat discuții cu sindicatele și categoriile de bugetari. „Pe baza acestui proiect a avut discuții cu sindicatele și a constatat că, în propunerea care a fost făcută, nu s-a ajuns la o înțelegere”, a declarat Bolojan, potrivit stiripesurse.ro.
În urma negocierilor cu sindicatele, suma totală a reformei a crescut treptat de la aproximativ opt miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei ca anvelopă salarială, potrivit declarațiilor premierului interimar. Surse politice citate de Digi24 au vehiculat și varianta unei creșteri de până la 16 miliarde de lei pentru 2027, discutată în cursul negocierilor tehnice.
Ce a răspuns Bolojan despre poziția Bruxelles-ului
Întrebat direct dacă Uniunea Europeană a respins proiectul, Bolojan a răspuns că executivul comunitar a formulat observații și întrebări legate de sustenabilitatea bugetară a formulei, nu o respingere definitivă a reformei. Premierul interimar a precizat că Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii au reluat deja lucrul la propunere, pe baza punctului de vedere primit de la Comisie.
🗞️ Citește și Acestea
„E o problemă legată de faptul că, în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel, trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte”, a explicat Bolojan. Potrivit acestuia, condiția Bruxelles-ului este ca orice majorare suplimentară a cheltuielilor de personal să fie compensată prin reduceri echivalente în altă zonă a bugetului.
Bolojan: creșterile bugetarilor sunt plătite de angajații din privat
Premierul interimar a insistat că noua grilă trebuie să corecteze inechitățile salariale din sectorul public, dar fără să genereze o povară imposibil de suportat pentru mediul privat. „Trebuie să ne gândim și la oamenii care lucrează în sectorul privat, care, prin munca lor, trebuie să genereze acești bani”, a afirmat Bolojan, adăugând că a discuta doar despre creșteri fără a lua în calcul sursa lor reprezintă „o formă de inconștiență în gestionarea bugetului”.
Două scenarii: acord politic sau pierderea banilor europeni
Bolojan a prezentat două variante pentru perioada următoare: fie un consens politic care să ducă la o formulă acceptată și de Comisia Europeană, fie ratarea jalonului PNRR și pierderea fondurilor europene aferente reformei. „Dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema aceasta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene”, a avertizat premierul interimar.
Negocierile politice continuă la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii fostei coaliții de guvernare pentru a discuta stadiul proiectelor finanțate prin PNRR, inclusiv reforma salarizării unitare, potrivit Știrile ProTV.
Una dintre variantele discutate tehnic pentru reducerea impactului bugetar suplimentar ar viza diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război, alături de alte măsuri compensatorii care nu au fost încă agreate politic.
De ce insistă Bolojan pentru adoptarea legii în acest an
Premierul interimar susține că adoptarea reformei în 2026 este necesară și pentru a evita majorări salariale fără acoperire bugetară în anii electorali care urmează. „Am experiență cu anii preelectorali și electorali. Nu este doar la noi acest lucru, este în toate țările”, a spus Bolojan, care a adăugat că România „a scăpat o dată” de o situație similară în trecut și că legea ar aduce predictibilitate suplimentară pentru finanțele publice.
Miza rămâne mare pentru execuția bugetară a următoarelor luni: fără un acord asupra formei finale a legii până la termenul-limită, România nu doar pierde banii europeni legați de acest jalon, ci intră și într-un an electoral fără o reformă salarială clarificată în sectorul public.
