Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reafirmat că liberalii ar putea susține un viitor guvern tehnocrat, cu condiția ca acesta să se bazeze pe o majoritate parlamentară stabilă, potrivit HotNews.ro. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, acuză însă partidul liberal că și-a schimbat poziția față de formula tehnocrată, după ce a respins-o în cazul Cabinetului Tomac.
Context și poziția liberalilor
Premierul interimar a explicat, într-un interviu radio pe 7 august, că sprijinul PNL pentru un executiv tehnocrat este condiționat de existența unei majorități parlamentare funcționale și de un program axat pe reducerea cheltuielilor statului. „Cu cât avem mai repede un guvern, cu atât este mai bine pentru România”, a declarat Bolojan, potrivit Ziarul Național.
Declarația vine la aproape trei luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, pe 5 mai, și după două desemnări de premier care nu au dus la formarea unui nou executiv. Prima variantă, condusă de Eugen Tomac, nu a ajuns la vot în Parlament, iar Cabinetul Adrian Veștea a obținut, pe 22 iunie, doar 189 din cele minimum 233 de voturi necesare.
Grindeanu acuză PNL că își schimbă poziția
Întrebat dacă se așteaptă ca liberalii să intre în viitorul executiv sau doar să îi acorde susținere parlamentară, liderul PSD a evitat să răspundă în numele PNL, dar a amintit precedentul Cabinetului Tomac.
„PNL nu a votat o propunere de guvern tehnocrat în urmă cu două luni și ceva. Guvernul Tomac sau posibilul guvern Tomac era un guvern tehnocrat, iar PNL a hotărât că nu îl votează tocmai fiindcă era tehnocrat”, a afirmat Sorin Grindeanu.
🗞️ Citește și Acestea
Eugen Tomac fusese desemnat să formeze un cabinet alcătuit din miniștri, secretari de stat și prefecți fără apartenență politică, însă formula nu a strâns sprijinul necesar în Parlament. La momentul respectiv, Bolojan avertiza că un executiv tehnocrat risca să fie „măcelărit” în Parlament, considerând că PNL nu putea susține o variantă în care PSD ar fi păstrat influență în eșalonul secund al administrației.
PSD, aproape de 200 de voturi, dar fără majoritate
Grindeanu declara, în luna iulie, că social-democrații încheiaseră acorduri parlamentare cu grupul Uniți pentru România și cu reprezentanții minorităților naționale, o formulă care ar fi apropiat sprijinul pentru un viitor executiv de aproximativ 200 de voturi. Președintele PSD susținea atunci că președintele Nicușor Dan nu ar avea motive să refuze desemnarea unui premier social-democrat, dacă partidul ar prezenta o majoritate transparentă de 233 de parlamentari.
Diferența până la pragul necesar rămâne însă neacoperită. Întrebat direct dacă PSD dispune în acest moment de cele 233 de voturi pentru un guvern minoritar condus de el, Grindeanu a răspuns fără ocolișuri: „Astăzi, când vorbim, nu. Nu s-a schimbat nimic față de săptămâna trecută.” Liderul social-democrat a adăugat că partidul său se consideră totuși cel mai aproape de constituirea unei majorități și că negocierile cu parlamentarii independenți vor continua.
„Trebuie să fie mai clari”
Grindeanu le cere liberalilor să adopte o poziție unitară și să nu schimbe condițiile de la o propunere de premier la alta.
„Ei trebuie să ia niște decizii interne și nu vreau să comentez în numele PNL. Este treaba lor. Doar că trebuie să fie mai clari, nu să se schimbe de la o săptămână la alta, de la o nominalizare la alta sau de la o soluție la alta”, a spus liderul PSD.
Președintele PSD acuză PNL că ar fi urmărit, în ultimele trei luni, menținerea în funcție a Guvernului Bolojan, în ciuda faptului că executivul are atribuții limitate după adoptarea moțiunii de cenzură. „Dezastrul îl vedem cu toții”, a conchis Grindeanu, făcând trimitere la blocajul instituțional prelungit.
Ce schimbă virajul PNL pentru formarea noului guvern
Poziția afișată de Bolojan arată că liberalii nu resping principial ideea unui executiv fără culoare politică, ci doar formula prin care aceasta ar fi implementată. Diferența, potrivit acuzațiilor venite de la PSD, ține de cine controlează procesul de numire a miniștrilor și de măsura în care social-democrații ar rămâne în afara deciziei.
Pentru cetățeni, miza practică este durata blocajului guvernamental, care afectează inclusiv absorbția fondurilor europene și adoptarea unor legi așteptate, precum cea a salarizării unitare. Rămâne de văzut dacă PNL va formula în perioada următoare condiții clare, așa cum cere Grindeanu, sau dacă negocierile vor continua în același ritm incert din ultimele luni.
