Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan a organizat marți consultări cu Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor la Palatul Victoria, pentru a discuta construcția bugetului și participarea învățământului universitar la efortul de reducere a cheltuielilor publice. Premierul a propus înființarea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Educației pentru continuarea discuțiilor, subliniind că „sistemul de învățământ este coloana vertebrală pentru dezvoltarea țării”.
Universitățile cer flexibilitate în optimizarea cheltuielilor.
Reprezentanții universităților au arătat disponibilitatea de a participa la efortul de reducere a cheltuielilor bugetare, dar au solicitat ca optimizarea să se realizeze „într-o manieră flexibilă și adaptată la realităților din sistem, în conformitate cu principiile autonomiei universitare și a legislației în vigoare”, potrivit Guvernului.
Rectorii au prezentat particularitățile de finanțare ale instituțiilor de învățământ superior și argumente privind modificarea propunerii legislative în sensul redistribuirii reducerii cheltuielilor în funcție de specificul instituțional. Discuțiile s-au axat pe proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice.
Reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor au precizat că universitățile au făcut deja reduceri semnificative în cursul anului 2025. Acestea au inclus creșterea normei didactice și reducerea implicită a unui număr considerabil de posturi didactice, precum și diminuarea tarifelor la plata cu ora și alte măsuri specifice.
🗞️ Citește și Acestea
Grup de lucru pentru pregătirea bugetului 2026.
La propunerea premierului, consultările privind finanțarea sistemului de învățământ superior vor continua prin constituirea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, cu participarea reprezentanților Consiliului Național al Rectorilor. Obiectivul este pregătirea bugetului pentru anul 2026 într-un mod care să țină cont de particularitățile sistemului universitar.
„Trebuie să facem economii, dar să lăsăm ca acest domeniu important pentru România să se dezvolte în anii următori”, a menționat Bolojan. Premierul a adăugat că trebuie analizate și alte aspecte legate de creșterea calității învățământului, corelarea mai bună cu realitățile economice și dezvoltarea proiectelor de cercetare aplicată.
Trasabilitate și corelarea cu piața muncii.
Șeful Executivului a propus introducerea unui sistem de trasabilitate, care să arate ce domenii profesionale urmează absolvenții de învățământ superior raportat la domeniul educațional absolvit. Această măsură ar permite o mai bună adaptare a ofertei educaționale la nevoile pieței muncii și ar contribui la reducerea decalajului dintre competențele dobândite în universități și cerințele angajatorilor.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat secretarul de stat în Ministerul Educației, Gigel Paraschiv, președintele CNR Sorin Mihai Cîmpeanu, consilierul onorific al premierului Marilen Gabriel Pirtea și vicepreședinții CNR din mai multe universități importante din țară, precum Universitatea Politehnică București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București și Academia de Studii Economice.
De asemenea, a fost discutat stadiul derulării proiectelor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență, aflate în curs de implementare la nivelul instituțiilor de învățământ superior. Aceste proiecte reprezintă investiții importante pentru modernizarea infrastructurii universitare și pentru dezvoltarea capacității de cercetare.
Consultările vin în contextul în care România trebuie să diminueze deficitul bugetar în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană. Propunerile incluse în proiectul de lege vizează toate sectoarele administrației publice, inclusiv învățământul superior și cercetarea, având scopul de a continua reducerea cheltuielilor bugetare structurale.
Grupul de lucru de la Ministerul Educației va avea ca prioritate găsirea unui echilibru între necesitatea reducerii cheltuielilor publice și menținerea calității și capacității de dezvoltare a sistemului universitar românesc, esențial pentru pregătirea forței de muncă calificate și pentru competitivitatea economiei pe termen lung.
