Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor că anul 2026 va fi marcat de o presiune financiară uriașă, deoarece România trebuie să utilizeze cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, ceea ce va limita drastic bugetele pentru investiții și programele naționale, potrivit declarațiilor făcute la Asociația Municipiilor din România, relatează Observator News. Fondurile pentru programe precum Anghel Saligny, proiectele CNI sau alocările către transporturi, sănătate și educație vor scădea considerabil.
Supracontractarea PNRR: o problemă de 47 miliarde de euro.
Bolojan a explicat dimensiunea problemei generate de supracontractarea proiectelor din PNRR. „Pe componenta de PNRR, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate inițial, am semnat contracte de finanțare de 47 de miliarde de euro. După care am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că Comisia Europeană a spus că nu mai avem spațiu,și am rămas cu puțin peste 20 de miliarde. Imaginați-vă că am avut o supracontractare dublă„, a declarat premierul.
În situația administrației locale, contractele efectiv semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei, față de puțin peste 20 de miliarde de lei alocate prin PNRR. După ordonanța care a stabilit că contractele nesemnate se denunță unilateral, tot au rămas 4,2 miliarde de lei contracte semnate peste fondurile existente, pe care Guvernul a decis să le finanțeze din bugetul național.
Transferuri reduse către primării și impozite mai mari.
Premierul a atras atenția asupra reducerii fondurilor de la bugetul de stat către unitățile administrativ-teritoriale. „România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administrațiile publice locale. Este unul dintre instrumentele prin care ne reducem deficitul„, a precizat Bolojan, potrivit G4Media.
🗞️ Citește și Acestea
Creșterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului național, sumele încasate în plus urmând să nu mai fie transferate de la bugetul de stat. „Se pornește de la ideea că transferurile de la bugetul de stat să fie reduse cu aceste sume încasate în plus. Că se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi, dar în toate calculele acestea sunt calculate 100%„, a explicat premierul.
Anul 2026: investițiile consumate de PNRR.
„Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR. Am cheltuit vreo 4 miliarde până în vara aceasta, am cheltuit din vară până în toamnă încă vreo 5, și mai avem de acum înainte vreo 10 miliarde„, a detaliat Bolojan. Spațiul bugetar pentru investiții, care nu ar trebui să depășească 7% din PIB (anul acesta fiind la 7,8%), va fi aproape complet absorbit de PNRR.
În aceste condiții, fondurile pentru programul Anghel Saligny vor fi mai mici decât anul acesta. Bolojan a menționat și o regulă tranzitorie pentru 2026: autoritățile care vor să atragă fonduri din Anghel Saligny vor trebui să vină cu o cofinanțare de 20%.
Nicio investiție nouă în 2026.
Premierul a avertizat categoric că investițiile noi vor fi blocate. „Nu vom putea deschide noi proiecte, nici pe transporturi, anul viitor, nicăieri, nici pe CNI, nici pe Anghel Saligny, foarte probabil, pentru că și contractele pe care le avem astăzi se eșalonează pe vreo cinci ani. Dacă n-am începe nicio investiție, tot bugetul României este angajat pe următorii cinci ani„, a subliniat prim-ministrul.
Estimările arată că spațiile bugetare pentru alte linii de finanțare – Anghel Saligny, CNI sau alocări directe pentru Ministerul Transporturilor, Sănătate, Educație – vor fi foarte mici. România trebuie să se concentreze pe PNRR și să eșaloneze investițiile pentru a evita incapacitatea de plată, a conchis Bolojan.
