Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, într-o intervenție la Digi24, că responsabilitatea pentru eventuala blocare a legii salarizării revine în întregime PSD, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută cu doar câteva zile înaintea termenului de 31 august, data până la care România trebuie să bifeze jalonul din PNRR legat de reforma salarizării unitare, o finanțare europeană de 770 de milioane de euro.
Proiectul, aproape de termenul limită
Șeful Guvernului a explicat că, dacă proiectul nu ajunge în Parlament la timp pentru a fi dezbătut, legea salarizării nu mai poate deveni funcțională în acest ciclu legislativ. El a subliniat că marja de negociere dintre partidele fostei coaliții s-a redus considerabil, iar șansele unui acord scad pe măsură ce trec orele.
„Partidul care are responsabilitatea blocării legii salarizării este PSD”, a declarat Ilie Bolojan, citat de Stiripesurse.ro, adăugând că, dacă proiectul nu se va depune la timp, vina va reveni în mod cert social-democraților.
Potrivit premierului, PSD nu și-a respectat angajamentul politic de a susține acest proiect, deși legea nu a fost contestată în fond de niciunul dintre partenerii de coaliție. Bolojan a mai spus că neadoptarea proiectului nu ar economisi resurse bugetare, ci ar amplifica presiunile financiare din anul următor.
Riscul pierderii banilor europeni și al indexărilor de salarii
Premierul a atras atenția asupra a două efecte directe ale unei eventuale blocări: pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR și o presiune tot mai mare pentru indexarea salariilor din sectorul public, plafonate de doi ani consecutivi, pe fondul unei inflații ridicate.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit lui Bolojan, chiar dacă indexările s-ar face în baza legislației actuale, fără reforma unitară, inechitățile salariale dintre angajații statului s-ar adânci și mai mult. Premierul a avertizat și asupra riscurilor legate de percepția investitorilor și a agențiilor de rating cu privire la capacitatea României de a-și reduce deficitul bugetar.
Ce spune PSD despre acuzațiile premierului
Formațiunea condusă de Sorin Grindeanu respinge acuzațiile și susține că nu va vota o lege pe care o consideră de austeritate. Într-o poziție publică transmisă anterior, liderul PSD a afirmat că partidul „nu va vota niciodată o lege a salarizării care aduce austeritate”, potrivit Adevărul, acuzând Guvernul Bolojan că plafonarea sporurilor ar afecta direct sistemul medical.
PSD a mai reproșat Executivului lipsa de transparență privind forma finală a proiectului, susținând că liderii de partid nu au primit simulări clare ale impactului asupra salariilor din administrație, sănătate și educație. Președintele PSD a acuzat, în repetate rânduri, Guvernul Bolojan că ține secret proiectul și că nu a prezentat, nici măcar la discuțiile de la Cotroceni, un draft complet al legii.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a respins la rândul său criticile social-democraților, acuzându-i de „ipocrizie” pe tema legii salarizării și susținând că partidul a primit un proiect care ar fi presupus o finanțare de 15 miliarde de lei, sumă pe care România „nu o are” în actualul context bugetar.
Un istoric de amânări succesive
Legea salarizării unitare este un angajament mai vechi al României față de Comisia Europeană, amânat deja de mai multe guverne succesive. Inițial, reforma trebuia inclusă într-o etapă anterioară a plăților din PNRR, însă coaliția condusă de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă a decis, sub presiunea perspectivei electorale, mutarea ei pe ultimul pachet de plată.
După retragerea sprijinului politic acordat de PSD Guvernului Bolojan, medierea între partide a fost preluată de Administrația Prezidențială, iar liderii coaliției destrămate au semnat, la un moment dat, un acord privind principiile viitoarei legi. Acordul nu a fost însă suficient pentru a asigura, până acum, depunerea și adoptarea proiectului în forma agreată.
Ce ar însemna eșecul jalonului PNRR pentru bugetul de anul viitor
Dincolo de disputa politică imediată, miza reformei salarizării unitare este una structurală. Legea urma să pună capăt sistemului actual, în care grilele de salarizare din sectorul public sunt inegale între instituții comparabile, generând nemulțumiri repetate în rândul angajaților din educație, sănătate și administrația locală.
Dacă jalonul PNRR nu este bifat până la finalul lunii, România riscă nu doar pierderea celor 770 de milioane de euro, ci și o presiune suplimentară pe deficitul bugetar din 2027, an în care spațiul fiscal este oricum limitat de angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Discuțiile de la Palatul Cotroceni dintre liderii fostei coaliții de guvernare s-au încheiat, în zilele premergătoare acestei declarații, fără un rezultat concret, iar șansele adoptării proiectului în forma dorită de Guvern au rămas incerte.
Miza reală a disputei nu este doar proiectul de lege în sine, ci și cine va purta, în fața alegătorilor, răspunderea pentru un nou termen european ratat de România.
