Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, primul ministru al României, le-ar fi transmis deputaților PNL în ședința de la Palatul Victoria că soluția cea mai probabilă pentru reforma pensiilor magistraților este extinderea perioadei de tranziție până în 2040, potrivit informațiilor StiriPeSurse.
Detalii despre modificările propuse la legea pensiilor.
Potrivit surselor citate de Mediafax, premierul a explicat parlamentarilor că această variantă este considerată de echipele tehnice drept singura soluție care poate obține atât acceptul magistraților, cât și conformitatea constituțională. Decizia vine în contextul în care forma inițială a legii, care propunea o perioadă de tranziție de doar 10 ani (până în 2036), a stârnit proteste masive în rândul judecătorilor și procurorilor din întreaga țară.
Extinderea perioadei de tranziție înseamnă că magistrații ar atinge vârsta standard de pensionare de 65 de ani abia în anul 2040, în loc de 2036 cum era prevăzut inițial. Această concesie reprezintă un compromis important față de cerințele magistraților, care solicitaseră inițial o perioadă de tranziție de 20 de ani, potrivit declarațiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
„Premierul a indicat că cea mai probabilă variantă este extinderea termenului de tranziție până în anul 2040, soluție considerată de echipele tehnice ca fiind singura care poate obține atât acceptul magistraților, cât și conformitatea constituțională„, au precizat sursele politice pentru Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Context și tensiuni în coaliție.
Reforma pensiilor magistraților a devenit una dintre cele mai controversate teme din coaliția de guvernare. Președintele Nicușor Dan s-a implicat personal în medierea conflictului dintre premierul Ilie Bolojan și liderii PSD, propunând exact această variantă de compromis – extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, conform informațiilor publicate de Observator News.
Bolojan a transmis deputaților că săptămâna viitoare este foarte probabil să fie convocat un plen reunit pentru a modifica o lege din pachetul 2 de reforme. Premierul a explicat că, în cazul acestei legi, există un singur articol declarat neconstituțional de CCR, iar soluția ar fi eliminarea respectivei prevederi și trecerea proiectului în forma ajustată pentru a evita noi întârzieri.
Implicații financiare majore pentru România.
România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene din cauza neîndeplinirii jaloanelor din PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro sunt reținute specific pentru reforma pensiilor magistraților, a avertizat premierul în conferințele de presă anterioare. Termenul limită pentru îndeplinirea acestui jalon este luna noiembrie 2025.
În declarațiile sale publice din iulie 2025, Bolojan a subliniat că pensiile magistraților reprezintă o inechitate socială majoră. Pensia medie în magistratură depășește 24.000 de lei (aproximativ 5.000 de euro net), iar numeroase pensii ajung la 35.000-40.000 de lei pentru magistrații cu funcții de conducere, potrivit datelor prezentate de Guvern și citate de Digi24.
Principalele măsuri din reforma pensiilor magistraților.
Reforma propusă de Guvernul Bolojan include următoarele elemente esențiale:
Vârsta de pensionare: Creșterea de la 48-50 de ani (în sistemul actual) la vârsta standard de 65 de ani, aliniată cu sistemul public de pensii din România și cu toate țările Uniunii Europene.
Vechimea în muncă: Majorarea vechimii minime necesare de la 25 de ani la 35 de ani, cu posibilitatea ieșirii anticipate de la 58 de ani, dar cu penalizări de 2% pentru fiecare an în care se iese mai devreme.
Cuantumul pensiei: Plafonarea la maximum 70% din ultimul salariu net (sau potențial 75%, conform unor surse din coaliție), față de formula actuală care permitea până la 80% din salariul brut sau chiar 100% din salariul net, situație în care mulți magistrați primeau pensii mai mari decât salariile din timpul activității.
Reacții și proteste în sistemul judiciar.
Magistrații din toată țara au organizat proteste de amploare împotriva reformei. Toate cele 16 Curți de Apel din România au solicitat retragerea de urgență a proiectului de lege, iar judecătorii au suspendat soluționarea cauzelor, cu excepția dosarelor urgente și a celor penale cu arestați, conform informațiilor Antena 3 CNN.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat vehement propunerile inițiale, argumentând că acestea afectează independența justiției și motivația magistraților de a rămâne în sistem. Magistrații au susținut că reformele sunt făcute fără consultarea lor reală și că modificările succesive ale statutului (de trei ori în ultimii cinci ani) creează instabilitate în sistem.
Acordul în coaliție și următorii pași.
Pe lângă reforma pensiilor magistraților, Bolojan a transmis că există un acord de principiu în coaliție și pe pachetul dedicat reformei administrației publice locale și centrale. Aceste reforme sunt considerate esențiale pentru reducerea cheltuielilor bugetare și pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar stabilită prin acordurile cu Comisia Europeană.
Premierul a mai precizat că decizia finală privind modalitatea de adoptare a legii – prin procedură parlamentară sau prin asumarea răspunderii Guvernului – va fi luată în maximum două săptămâni, în cadrul ședințelor coaliției la care participă toți președinții de partid.
Potrivit calendarului anunțat, reforma pensiilor magistraților ar trebui finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie pentru a permite deblocarea fondurilor europene și evitarea penalităților financiare care ar putea ajunge la sute de milioane de euro.
