Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 va fi aprobat de Guvern până la sfârșitul acestei săptămâni și trimis Parlamentului spre adoptare. Bugetul răspunde unui context economic dificil prin cinci provocări majore: reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor, gestionarea costului ridicat al dobânzilor, eficientizarea administrației și consolidarea economiei, potrivit HotNews.
Deficit bugetar: tăiere de 18,3 miliarde lei.
Prima provocare majoră constă în reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (echivalent 146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (aproximativ 127,3 miliarde lei). Aceasta presupune o ajustare de aproximativ 18,3 miliarde lei, conform Calea Europeană.
„Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți”, a declarat premierul Bolojan. Reducerea deficitului presupune apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile încasate, ceea ce impune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici.
Investiții record: peste 160 miliarde lei, 8% din PIB.
A doua provocare vizează menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice. România are peste 20.000 de investiții în diferite faze de implementare în toate localitățile țării, multe supracontractate peste capacitatea normală de finanțare în anii anteriori.
🗞️ Citește și Acestea
Bugetul propus pentru investiții depășește 160 miliarde lei, reprezentând aproximativ 8% din PIB. Prioritară este finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere că termenul pentru absorbția acestor fonduri este sfârșitul lunii august 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro prin PNRR, la care se adaugă cofinanțări din bugetul de stat.
Dobânzile mănâncă 60 miliarde lei, cât autostrada București-Pașcani.
A treia presiune importantă este costul tot mai mare al dobânzilor pentru datoria publică. Deși ratele din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 miliarde lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde euro, echivalentul a 3% din PIB. „Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”, a subliniat Bolojan.
Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației.
A patra provocare constă în reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public pentru a crea spațiu bugetar destinat serviciilor publice și investițiilor. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii.
Proiectul de buget prevede menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile. Bugetul destinat asistenței sociale rămâne în jur de 250 miliarde lei, incluzând pensii, alocații pentru copii, indemnizații pentru persoane cu dizabilități și alte transferuri sociale.
O economie mai competitivă pe termen lung.
Cea de-a cincea provocare vizează punerea economiei pe baze mai solide. „Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private”, a explicat premierul.
Doar prin crearea de mai multă valoare și bunăstare pentru români se pot asigura condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente. Scopul este folosirea banilor publici mai eficient, direcționarea mai multor resurse către investiții și dezvoltare și crearea unei administrații mai simple, mai eficiente și mai aproape de cetățeni.
Modul în care vor fi gestionate aceste cinci provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani, a concluzionat șeful Guvernului.
