Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, premierul României, a declarat că își va publica în continuare declarația de avere, deși Curtea Constituțională a României a decis în mai 2025 că aceste documente nu mai trebuie făcute publice. Declarația vine în contextul în care din 27 iulie 2025, prevederile legale care obligau demnitarii să își transparentizeze averile au încetat să mai existe, conform Newsweek România.
Angajamentul premierului pentru transparență.
Întrebat dacă Guvernul sau el personal vor lua măsuri pentru a asigura transparența averilor demnitarilor după decizia Curții Constituționale, Ilie Bolojan a afirmat că „demnitarii, cei care dețin funcții de mare răspundere, nu au niciun motiv să nu completeze declarația de avere și să asigure transparența acesteia”. Premierul a adăugat că aceasta reprezintă „unul dintre lucrurile bune care țin de buna funcționare a instituțiilor statului”.
Șeful Guvernului a precizat categoric că „personal, voi completa declarația de avere”, marcând astfel o poziție fermă în favoarea transparenței, contrar tendinței generale din clasa politică. Întrebat dacă va susține o legiferare în acest sens, Bolojan a răspuns diplomatic că va susține o astfel de inițiativă, dar „atunci când partidul meu va avea 50%, o să vă răspund la întrebare”, sugerând dificultățile politice în implementarea unei astfel de măsuri.
Decizia Curții Constituționale din mai 2025 a reprezentat un moment de cotitură în sistemul de integritate publică din România. Potrivit HotNews.ro, 2026 este anul în care declarațiile se vor depune în secret, doar la Agenția Națională de Integritate, publicul nemaiaavând acces la ele.
🗞️ Citește și Acestea
Reacția ANI și impactul internațional.
Agenția Națională de Integritate colaborează în prezent cu Ministerul Justiției pentru actualizarea legislației privind integritatea, obiectiv asumat în cadrul Jalonului 431 din PNRR. Instituția avertizează că decizia CCR poate afecta procesul de aderare la OCDE și progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit G4Media.ro, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale articolele care prevedeau că declarațiile de avere trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor, precum și articolul care permitea publicarea acestor documente. Decizia este definitivă și obligatorie, neputând fi atacată.
Portalul ANI numără astăzi peste 12 milioane de declarații publicate, toate acestea riscând să fie anulate ca urmare a argumentației Curții Constituționale. La nivel global, studiile Băncii Mondiale arată că peste 160 de țări au introdus sisteme privind declarațiile de avere și de interese.
Provocările implementării transparenței.
Poziția lui Bolojan vine în contrast puternic cu pasivitatea legislativă a Parlamentului. Potrivit unor analize, niciun parlamentar nu a inițiat până în prezent un proiect de lege prin care să fie reglementată în continuare obligația demnitarilor de a-și completa și publica declarațiile de avere, deși România are 464 de parlamentari după alegerile din decembrie 2024.
Programul de Guvernare al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR promite „armonizarea legislației privind integritatea în funcțiile publice cu decizia CCR, în sensul transparentizării declarațiilor de avere și de interese”, dar cu intrare în vigoare abia de la 1 ianuarie 2026, la șase luni după ce prevederile legale vor fi expirat.
Expertul anticorupție Laura Ștefan a avertizat că „pentru România și pentru români, decizia de astăzi este catastrofală”, subliniind că vine după un exercițiu electoral în care extremismul era la un pas să cucerească cea mai înaltă funcție în stat, iar „oamenii sunt sătui de hoți, oportuniști și incompetenți în funcții înalte”.
Declarația lui Ilie Bolojan reprezintă un semnal important în contextul în care transparența averilor demnitarilor a fost un pilon fundamental al luptei anticorupție în România timp de două decenii. Rămâne de văzut dacă exemplul premierului va fi urmat de alți demnitari sau dacă acesta va rămâne un gest izolat în peisajul politic românesc.
