Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Procurorul militar Bogdan Pîrlog și-a prezentat luni proiectul de candidatură pentru funcția de procuror general al României, avertizând că magistratura traversează un moment critic și că sistemul de urmărire penală necesită reforme structurale majore pentru a recâștiga încrederea publică.
Pîrlog a susținut interviul în fața comisiei de la Ministerul Justiției în aceeași zi cu contracandidatul său, Cristina Chiriac, șefa DNA Iași. Spre deosebire de interviul Cristinei Chiriac, care s-a încheiat cu 20 de minute mai devreme, sesiunea de întrebări cu Pîrlog a continuat și după cele 90 de minute stabilite inițial, ministrul Justiției Radu Marinescu asaltându-l cu întrebări timp de 40 de minute, potrivit HotNews.ro.
Critici dure la sistemul de urmărire penală.
În expunerea sa, candidatul a descris un sistem greoi și lipsit de eficiență, afirmând că magistratura se confruntă cu „unul dintre cele mai dificile momente” și că justiția rămâne „principalul pilon al statului”, dar funcționarea acesteia este afectată de probleme structurale profunde, conform Mediafax.
„Degeaba avem instanțe, dacă urmărirea penală este defectuoasă”, a declarat Pîrlog, subliniind că dezechilibrul dintre urmărirea penală și instanțe compromite actul de justiție. Acesta a precizat că nu se pronunță asupra justiției civile, dar a detaliat vulnerabilitățile majore ale urmăririi penale.
🗞️ Citește și Acestea
Candidatul a atras atenția și asupra existenței unei „mențineri mascate a SIIJ, sub forma unei rețele”, despre care a spus că modul de numire face „imposibil să funcționeze cu adevărat”. De asemenea, a criticat vehement sistemul de promovare din magistratură, afirmând că „promovarea la ÎCCJ este o insultă” și că procesul actual de avansare pe bază de dosare ajunge la „un subiectivism până la agresiune”.
Percepția publică și criza de încredere.
Pîrlog a abordat direct problema percepției negative a sistemului judiciar în rândul populației. Deși a recunoscut că magistratura este „o elită intelectuală”, a afirmat că opinia publică vede sistemul ca pe unul care își creează „un sistem de impunitate”, iar magistrații ar fi pierdut sprijinul societății, ajungând să se bazeze „pe ostilitate indiferentă, dacă nu este agresivă”, potrivit G4Media.
În contextul geopolitic actual, procurorul militar a avertizat că justiția nu mai este tratată ca o prioritate și că „războiul hibrid este o actualitate”, ceea ce impune o regândire fundamentală a modului în care funcționează sistemul.
Soluții concrete pentru reformarea Parchetului General.
Printre problemele structurale identificate, Pîrlog a menționat lipsa unei poliții judiciare dedicate, subliniind că dependența ierarhică de Ministerul Afacerilor Interne afectează eficiența urmăririi penale. De asemenea, a atras atenția asupra deficitului de personal, afirmând că schema actuală nu va permite niciodată atingerea unui număr de 3.000 de procurori și că rolul procurorului ar trebui să fie acela de „manager al urmăririi penale”.
Răspunzând întrebărilor comisiei, candidatul a propus o regândire a regulamentului de ordine interioară și a criticat numărul mare de funcții de conducere, în special la Parchetele Militare, unde, potrivit lui, există funcții care produc rezultate minime. La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Pîrlog propune o analiză detaliată a fiecărui post pentru a identifica câți procurori lucrează efectiv în dosare.
Candidatul a vorbit și despre necesitatea unei abordări mai eficiente în zona infracționalității economice și a infracțiunilor de mediu – pe care le consideră o „prioritate ignorată” – precum și a infracțiunilor contra vieții, pentru care ar dori o unitate dedicată la nivelul Parchetului General.
Contextul sancțiunii disciplinare.
Secretarul de stat Roxana Momeu a adus în discuție sancțiunea disciplinară a procurorului Bogdan Pîrlog, dispusă la sfârșitul anului 2025, întrebându-l dacă consideră că legea ar trebui modificată pentru a include interdicția aplicată și funcțiilor de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT, așa cum se întâmplă în cazul celorlalte parchete.
„Legiuitorul trebuie să stabilească clar: ori pentru toate (interdicția n.r.), ori pentru niciuna. Sau să stabilească excepția. Nu orice abatere disciplinare are legătură cu tipul de faptă făcută”, a răspuns Pîrlog, conform informațiilor din surse.
Procesul de selecție pentru funcțiile de conducere de la marile parchete continuă până pe 26 februarie cu audierea candidaților pentru DNA și DIICOT. Rezultatele vor fi publicate pe 2 martie pe site-ul Ministerului Justiției, urmând ca propunerile să fie înaintate către Consiliul Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan.
