Banca Națională a României estimează o redresare mai modestă a activității economice în trimestrele II și III din 2026 față de prognozele anterioare, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR, citată de Economedia.ro. Documentul arată că economia a stagnat în primul trimestru, inflația a rămas la două cifre, iar puterea de cumpărare a populației a continuat să slăbească.
BNR: redresarea economiei va fi mai modestă decât se estima
Potrivit minutei, membrii Consiliului au reconfirmat stagnarea activității economice în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025. Principalul factor care a tras în jos economia a fost contribuția negativă a variației stocurilor, la care s-a adăugat accentuarea contracției consumului gospodăriilor.
Formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic ritmul de creștere, pe fondul declinului din sectorul public, iar contribuția pozitivă a exportului net s-a redus la jumătate. Pentru trimestrele II și III, banca centrală estimează o revenire mai slabă decât în prognoza precedentă, deficitul de cerere agregată urmând să coboare la valori mai joase decât cele anticipate anterior.
Pentru trimestrul II, BNR vede totuși o ameliorare a dinamicii economiei în termeni anuali, pe seama redinamizării investițiilor și a unei contribuții pozitive, deși reduse, din partea consumului privat. În schimb, exportul net ar urma să-și diminueze din nou aportul, în condițiile în care deficitul comercial și-a oprit ajustarea descendentă, iar deficitul de cont curent și-a încetinit corecția.
Inflația a coborât la 10,42% în iunie, dar presiunile rămân
Minuta arată că rata anuală a inflației a intrat pe o pantă descendentă în iunie, ajungând la 10,42%, de la 10,85% în mai, nivel rămas însă considerabil peste cel de 9,87% din finalul trimestrului I. BNR atribuie evoluția scumpirilor la energie, combustibili și prețuri administrate, precum și majorării chiriilor pentru locuințele de stat.
🗞️ Citește și Acestea
Inflația CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent și a urcat la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie. Potrivit documentului citat de Economedia.ro, presiunile ascendente asupra inflației de bază au venit în principal din „efecte indirecte ale scumpirii combustibililor” și din creșterea cursului leu/euro.
Datele mai recente publicate de Institutul Național de Statistică arată că trendul descendent a continuat: rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie. Pentru finalul anului 2026, BNR și-a revizuit însă în creștere prognoza, la 6,1%, de la 5,5% anterior, pe fondul secetei, caniculei și presiunilor asupra producției de energie, conform Raportului trimestrial asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu.
Puterea de cumpărare a populației continuă să slăbească
BNR constată o deteriorare a puterii de cumpărare în primele două luni ale trimestrului II, evoluție pusă pe seama încetinirii creșterii veniturilor populației și a menținerii inflației la niveluri de două cifre. Așteptările inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut, între timp, în jumătatea superioară a intervalului țintei.
Piața muncii, semnale mixte, iar riscurile salariale rămân ridicate
Pe piața muncii, membrii Consiliului au remarcat o cvasi-stopare a tendinței de relaxare în trimestrul II: numărul salariaților a continuat să scadă în aprilie-mai, dar într-un ritm mai redus, iar rata șomajului BIM a coborât ușor de la media de 6,4%. Sondajele din iulie indică semnale contradictorii: intențiile de angajare și-au revenit pe termen foarte scurt, dar deficitul de forță de muncă raportat de companii a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii șase ani.
Dinamica salariului brut nominal a continuat să încetinească în aprilie și mai, mai ales pe fondul evoluțiilor din sectorul privat. Banca centrală avertizează că incertitudinile privind costurile salariale rămân ridicate, în contextul inflației, al majorării salariului minim de la 1 iulie și al dezechilibrelor dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare.
În sens opus ar putea acționa măsurile de consolidare bugetară și politica salarială din sectorul public, alături de costurile generate de șocul energetic și de tensiunile geopolitice, potrivit deliberărilor Consiliului de Administrație al BNR privind decizia de menținere a dobânzii-cheie la 6,50%, adoptată la ședința din 10 august și detaliată de Agerpres.
Rămâne astfel conturat un tablou economic în care banca centrală vede simultan o inflație în scădere pe termen scurt și o revenire economică mai lentă decât spera în urmă cu câteva luni, un decalaj între ritmul dezinflației și cel al creșterii pe care BNR îl va urmări atent în deciziile de politică monetară din toamnă.
