Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, avertizează că investițiile străine directe au scăzut drastic în primul semestru din 2026, potrivit unei analize semnalate de HotNews.ro. Oficialul cere Guvernului un buget asumat din timp, pentru a opri exodul de capital.
Semestrul I, cel mai slab din ultimii ani
Datele publicate de BNR arată că investițiile străine directe ale nerezidenților au ajuns la doar 669 de milioane de euro în primele șase luni din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în perioada corespunzătoare din 2025. Este o reducere de aproximativ 82%, confirmată și de Agerpres.
Situația se agravează dacă privim separat trimestrul al doilea, când fluxul total al investițiilor nerezidenților a devenit negativ, coborând la minus 521 de milioane de euro. Este cel mai scăzut nivel trimestrial înregistrat din 2013 până acum.
Toate cele trei componente ale investițiilor străine directe au contribuit la declin: circa 1,2 miliarde de euro provin din reducerea profiturilor reinvestite, 750 de milioane de euro din participațiile la capital și aproximativ 1,1 miliarde de euro din creditele intragrup.
🗞️ Citește și Acestea
Companiile străine scot mai mult prin dividende decât reinvestesc
Cel mai important factor rămâne evoluția profiturilor reinvestite, unde soldul a coborât la minus 1,124 miliarde de euro. „Un rezultat negativ arată că dividendele repartizate în perioada de raportare au depășit profitul realizat”, a explicat Leonardo Badea, potrivit sursei citate.
Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția că o parte din fenomen are o explicație sezonieră, legată de perioada tradițională de distribuire a dividendelor. Totuși, nivelul negativ înregistrat în 2026 este cu aproximativ 55% mai amplu decât cel din trimestrul al doilea din 2024, ceea ce sugerează, în opinia sa, o reducere reală a profitabilității companiilor cu capital străin, nu doar un simplu efect de calendar.
Guvernul trebuie să ofere „repere certe”
Leonardo Badea leagă direct scăderea investițiilor de gradul de predictibilitate al politicilor economice. „Este necesar ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, iar o măsură primordială este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor”, a declarat oficialul BNR, conform relatării Antena3.
Mesajul vine într-un context economic dificil. Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de doar 0,1% în 2026, practic o stagnare, un deficit bugetar de aproximativ 6,2% din PIB și o datorie publică estimată la 61,6% din PIB. Instituția europeană a avertizat, la rândul ei, că incertitudinea politică internă poate afecta investițiile private și ajustarea fiscală.
Ce înseamnă declinul ISD pentru finanțarea deficitului extern
Reducerea investițiilor străine directe nu este doar o problemă statistică. Spre deosebire de împrumuturi, ISD-urile nu generează automat datorie externă, iar declinul lor obligă România să se bazeze tot mai mult pe finanțări care cresc nivelul datoriei.
„Componenta care nu generează datorie se restrânge, iar finanțarea se deplasează către instrumente ce vor conduce la o creștere a datoriei externe”, a explicat Badea.
În acest context, oficialul BNR pune o miză suplimentară pe absorbția fondurilor europene, în special pe componentele de tip grant, pe care le consideră una dintre puținele resurse care permit finanțarea dezechilibrului extern fără majorarea datoriei publice.
Avertismentul privind încrederea investitorilor
Leonardo Badea subliniază că efectele investițiilor străine depășesc finanțarea deficitului extern, aducând tehnologie, know-how și integrarea companiilor românești în lanțurile internaționale de producție.
„În perioade caracterizate de un nivel semnificativ de ambiguitate, investitorii pot amâna unele decizii, ce în final determină unele externalități negative asupra mediului macro-financiar”, a avertizat prim-viceguvernatorul BNR.
Fonduri europene, alternativa la investițiile străine directe
Într-un context în care investițiile străine directe s-au comprimat semnificativ, Leonardo Badea consideră că absorbția fondurilor europene devine cu atât mai importantă pentru echilibrul macroeconomic al României.
„Granturile europene au devenit pentru România una dintre sursele consistente de capital extern ce nu generează datorie, într-un context în care cealaltă sursă tradițională, investițiile străine directe, s-a comprimat semnificativ în perioada curentă. Maximizarea gradului de absorbție a acestora rămâne un obiectiv național prioritar”, a mai arătat oficialul BNR, potrivit HotNews.
Mesajul devine cu atât mai relevant cu cât Comisia Europeană estimează că, în 2026, investițiile finanțate din fonduri UE reprezintă unul dintre puținele elemente care mai susțin creșterea economică, în condițiile în care consumul intern este în scădere, iar economia este aproape de stagnare.
Rămâne de văzut dacă executivul va reuși să finalizeze din timp bugetul pentru anul viitor, măsura pe care oficialul BNR o consideră esențială pentru a readuce încrederea investitorilor străini și a opri declinul investițiilor străine directe din economia românească.
