Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, avertizează că țara traversează una dintre cele mai dificile perioade macroeconomice din ultimele decenii și propune un pact politic obligatoriu pentru toate guvernele viitoare, indiferent de orientarea lor. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței organizate de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, conform Agerpres.
„Există oricând pericolul retrogradării țării”
Economistul-șef al BNR a descris cu claritate tabloul macroeconomic al României, situând țara într-o poziție de vulnerabilitate majoră în raport cu partenerii europeni.
„Traversăm o perioadă complicată, deoarece avem cea mai înaltă rată a inflației din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit bugetar, iar anul acesta vom depăși și pragul de datorie publică de 60% din PIB, ultimul criteriu Maastricht pe care îl mai îndeplineam”_, a declarat Lazea.
Consecințele acestor dezechilibre sunt potențial severe. Economistul a avertizat că „există oricând pericolul retrogradării țării la nivelul nerecomandat investițiilor, pericolul opririi finanțărilor de pe piețele externe de capital și al ajustării brutale a nivelului de trai”_.
📊 CIFRE CHEIE:
– Inflație România (mai 2026): 8,4% față de referința UE de 2,7%
– Deficit bugetar 2025: 7,9% din PIB față de limita de 3%
– Datorie publică 2026: 61,6% din PIB (depășind pragul Maastricht de 60%)
– Dobânzi la datoria publică: ~2,8% din PIB și în creștere
🗞️ Citește și Acestea
Soluția propusă: un pact politico-economic deasupra ciclurilor electorale
Lazea consideră că singura soluție pe termen lung este asumarea unui acord politic care să depășească alternarea puterii și să oblige orice guvern la respectarea unor limite clare.
„De aceea este imperativ necesară stabilirea unor ținte în care să se încadreze inflația, deficitul bugetar și creșterea economică, ținte care, odată atinse, să fie respectate de orice guvern, indiferent de coloratura ideologică. Cu alte cuvinte, e necesar un pact politico-economic care să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale în ce privește indicatorii macroeconomici”_, a afirmat Lazea.
Deficitul trebuie adus sub 3% din PIB. Calea: dobânzile plătite
Economistul BNR a formulat și un obiectiv concret: reducerea deficitului bugetar sub 2,5-3% din PIB, nivel echivalent cu cheltuielile actuale cu dobânzile la datoria publică.
„Pentru ca datoria să înceapă să scadă, deficitul bugetar trebuie redus sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, care sunt de aproximativ 2,8% din PIB. Asta înseamnă că deficitul bugetar ar trebui adus în intervalul 2,5-3% din PIB. Este singurul lucru pe care îl putem face pentru a ne putea uita în ochii copiilor noștri fără să roșim”_, a spus Lazea.
El a reamintit că România depășește constant limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar din 2017 încoace, situație care contribuie inclusiv la blocarea aderării la zona euro.
Critica la adresa mediului de afaceri: „Nu vor să știe”
În cadrul aceleiași conferințe, Lazea a adresat o critică neobișnuit de directă mediului de afaceri românesc, pe care îl acuză de dezinteres față de marile tendințe macroeconomice.
„Conceptele de macroeconomie sunt total necunoscute de către mediul de afaceri, care nu numai că nu le știe, nu vrea să le știe”_, le-a transmis Lazea analiștilor prezenți, cerându-le să facă „apostolat” în rândul oamenilor de afaceri.
Economistul BNR a contestat și narativa care a stat la baza politicii fiscale din ultimii ani.
„Deficitul nu a explodat din incompetență, ci dintr-o narativă deliberată: «cheltuim mult ca să creștem economia»”_, a spus Lazea, avertizând că depășirea PIB-ului potențial prin stimularea consumului pe datorie face „mai mult rău decât bine”. Ritmul sustenabil de creștere al economiei românești este estimat de BNR la 2,5-3% pe an.
O criză politică peste una economică
Declarațiile economistului-șef al BNR vin pe fondul unei crize politice prelungite, care complică suplimentar orice angajament fiscal credibil. Negocierile pentru formarea unui nou guvern sunt în desfășurare, cu incertitudini privind componența și direcția noii puteri.
Recomandarea unui pact între toate partidele, venită din partea unei instituții cu autoritate economică incontestabilă, reflectă gradul de îngrijorare al BNR față de capacitatea clasei politice de a gestiona corect tranziția de la o economie supraîndatorată la una echilibrată.
–
