China ripostează direct la planurile administrației Trump de a taxa navele chinezești, marcând o nouă etapă în conflictul economic bilateral care se extinde și în sectorul aviației civile.
Ministerul chinez al Transporturilor a confirmat vineri implementarea unor taxe speciale pentru navele americane care acostează în porturile chinezești, măsură care intră în vigoare pe 14 octombrie, exact în aceeași zi cu aplicarea taxelor similare anunțate de SUA pentru navele chinezești. Decizia Beijingului reprezintă o reacție directă la politicile comerciale ale administrației Trump, care vizează reducerea dominației maritime chinezești, conform CNBC și Bloomberg.
Structura taxelor și impactul economic
Noile taxe chinezești vor fi de 400 de yuani (aproximativ 56 de dolari) per tonă netă pentru fiecare navă americană, cu aplicarea limitată la maximum cinci călătorii pe an per navă. Tarifele vor crește progresiv anual, ajungând la 1.120 yuani (157 dolari) per tonă până în 2028. Măsura vizează navele deținute, operate sau construite de companii americane, precum și cele care arborează pavilionul SUA.
În paralel, taxele americane pentru navele chinezești încep de la 50 de dolari per tonă netă și vor crește cu 30 de dolari anual până în 2028, ajungând la 140 de dolari per tonă. Această progresie tarifară reflectă strategia administrației Trump de a stimula industria navală americană și de a reduce dependența de producția chineză.
Contextul mai larg al conflictului comercial
Războiul tarifar se extinde și în sectorul aviației, unde administrația Trump propune interzicerea companiilor aeriene chinezești să folosească spațiul aerian rusesc pe rutele către SUA. Măsura vizează eliminarea avantajului competitiv de care beneficiază transportatorii chinezi, care pot folosi rute mai scurte și mai ieftine prin Rusia, în timp ce companiile americane sunt interzise în spațiul aerian rusesc din 2022.
🗞️ Citește și Acestea
Autoritățile chineze au calificat politicile americane drept „discriminatorii” și au avertizat că acestea „perturbă grav stabilitatea lanțului global de aprovizionare„. Reprezentanții Ministerului chinez al Transporturilor au declarat că măsurile sunt „un pas legitim destinat protejării drepturilor și intereselor legale ale companiilor maritime chineze„.
Analiză și implicații pentru piața globală
Disparitatea în capacitatea de construcție navală evidențiază provocările SUA în această confruntare comercială. China controlează 53,3% din construcția navală globală, în timp ce SUA dețin doar 0,1%, conform datelor Center for Strategic and International Studies. Această realitate limitează eficiența măsurilor americane și explică de ce experții consideră că taxele chinezești vor avea un impact economic mai redus decât cele americane.
Michael Hart, președintele Camerei de Comerț Americane din China, avertizează că măsurile vor genera „o creștere a costurilor pentru consumatorii americani, o scădere a profiturilor pentru companiile de transport și o diminuare a cererii pentru exporturile către SUA în anumite categorii„, potrivit South China Morning Post. Pe termen lung, se așteaptă o creștere a cererii pentru nave non-chinezești, deși capacitatea redusă de construcție americană limitează alternativele.
Perspective de escaladare
Tensiunile comerciale continuă să se intensifice în contextul în care președintele Trump a amenințat cu noi tarife „masive” asupra Chinei și cu anularea unui summit planificat cu președintele Xi Jinping. Această escaladare intervine în momentul în care Boeing negociază vânzarea a până la 500 de aeronave către China, un acord în valoare de miliarde de dolari care ar putea fi afectat de deteriorarea relațiilor bilaterale.
Măsurile reciproce din sectorul maritim și aviația comercială demonstrează că războiul comercial SUA-China evoluează către o confruntare mai amplă, cu implicații majore pentru comerțul global și lanțurile de aprovizionare internaționale. Experții avertizează că această dinamică ar putea forța companiile să își reconfigureze operațiunile globale și să dezvolte strategii alternative pentru navigarea într-un mediu geopolitic din ce în ce mai polarizat.
