Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a declarat marți că România a înregistrat una dintre cele mai impresionante povești de convergență din Europa, veniturile pe cap de locuitor crescând la aproape 80% din media UE în termeni de putere de cumpărare. Paradoxal, în topul salariilor din Uniune Europeană, România se situează pe o poziție codașă, cu un salariu mediu anual de doar 21.108 euro, conform datelor Eurostat pentru 2024.
România la „punctul de cotitură” după decenii de creștere accelerată.
România se află într-un moment decisiv, în care vechiul model de creștere economică începe să își arate limitele, a avertizat Antonella Bassani în cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizată la Guvernul României. „Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare. Sunt puţine ţări care au avansat atât de repede trecând de la margine către centrul economic european”, a declarat oficialul, potrivit Jurnalul.
Țara noastră se confruntă acum cu un context internațional fragmentat, încetinirea economiilor europene și presiuni demografice semnificative. Modelul de creștere care a funcționat atât de bine în ultimele două decenii resimte provocări majore.
Transformările tehnologice redesenează economia globală.
Bassani a subliniat că transformările tehnologice rapide – digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială – schimbă fundamental modul în care companiile concurează și funcționarii lucrează. „Aceste schimbări generează oportunități puternice pentru productivitate și locuri de muncă mai bine plătite, dar în același timp generează și un cost al inactivității, atât pentru companii, cât și pentru Guvern”, a explicat vicepreședintele Băncii Mondiale.
Conform Capital.ro, România trebuie să intre într-un nou ciclu de creștere, bazat pe inovație, cercetare și produse cu valoare adăugată ridicată. Economia trebuie să se îndrepte către produse care se diferențiază prin investiții în dezvoltare și cercetare, iar reformarea instituțiilor din sectorul public este esențială pentru această tranziție.
🗞️ Citește și Acestea
Productivitatea, principala constrângere a dezvoltării României.
Potrivit Băncii Mondiale, principala constrângere a României nu mai este accesul la capital sau educație, ci creșterea productivității. „România are deja multe dintre ingredientele esențiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector TIC foarte puternic, acces la piața europeană și finanțare europeană. Principala constrângere nu mai este accesul la capital și educație, ci creșterea productivității”, a punctat Bassani.
Investițiile în educație, formare, competențe digitale și management sunt esențiale. „Fără abilități puternice, inovația nu poate fi scalată”, a avertizat vicepreședintele Băncii Mondiale, conform Ziare.com.
Măsurile de consolidare fiscală, lăudate de Banca Mondială.
Vicepreședinta Băncii Mondiale a salutat măsurile de consolidare fiscală adoptate de România, pe care le-a descris drept decizii dure, dar necesare. „Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta agreată cu Uniunea Europeană”, a declarat Bassani.
Ea a insistat că calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora, subliniind că cheltuielile au fost reechilibrate în favoarea investițiilor productive, în paralel cu reforme structurale. „Un zgârie-nori are nevoie de o fundație solidă. Consolidarea fiscală din România este o fundație solidă pe baza căreia țara își poate construi propriul zgârie-nori”, a menționat oficialul.
Paradoxul salariilor: creștere economică fără venituri competitive.
În ciuda progreselor în convergența economică, România se situează pe locul 23 din 27 de state membre UE în clasamentul salariilor medii anuale brute pentru 2024. Cu un salariu mediu de 21.108 euro, țara noastră se plasează cu mult sub media Uniunii Europene de 39.808 euro și sub media zonei euro de 43.512 euro.
Bulgaria rămâne ultima în clasament cu 15.387 euro, în timp ce Luxemburg conduce detașat cu 82.969 euro. România se află în urma țărilor din Grupul de la Vișegrad: Polonia (21.246 euro), Cehia (23.998 euro), Slovacia (20.287 euro) și Ungaria (18.461 euro), potrivit Știrile ProTV.
Mobilizarea capitalului privat și fondurilor europene, soluția pentru viitor.
În condițiile unui spațiu fiscal restrâns și ale unui mediu extern volatil, Bassani a indicat două surse principale pentru finanțarea creșterii: mobilizarea puternică a capitalului privat, național și internațional, și utilizarea complet eficientă a fondurilor europene.
„Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim”, a spus oficialul, adăugând că instrumentele de împărțire a riscurilor pot juca un rol important în atragerea investitorilor, inclusiv pentru IMM-uri. Banca Mondială este pregătită să sprijine acest proces prin reforme menite să crească productivitatea și prin proiecte de infrastructură care să atragă investiții private.
România se află la o răscruce economică: după decenii de convergență accelerată, următorul pas presupune consolidarea disciplinei fiscale și orientarea creșterii economice către competitivitate, inovație și investiții sustenabile pentru a reduce decalajul salarial față de restul Europei.
