Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Milioane de români se vor confrunta cu facturi la gaze mai mari începând cu 1 aprilie 2026, după expirarea schemei de plafonare, a avertizat Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER). Creșterea va fi de cel puțin 5%, potrivit estimărilor furnizorilor, scrie StiriPeSurse. Pentru un apartament cu centrală termică, factura lunară de iarnă va urca de la aproximativ 400 de lei la 420 de lei.
De ce cresc prețurile după 1 aprilie.
În prezent, furnizorii achiziționează gazele pentru clienții casnici și sistemele de termoficare la un tarif fix de 120 lei/MWh, la care se adaugă costurile de înmagazinare de aproximativ 30 lei/MWh. După 31 martie 2026, când expiră schema de plafonare prevăzută de OUG 6/2025, furnizorii vor trece la prețul pieței, care se situează în jur de 170 lei/MWh, relatează Digi24.
„Acum, noi, ca furnizori, pentru casnic și termoficare avem un preț de achiziție de 120 lei/MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, și ne așteptăm ca, de la 1 aprilie, să mergem la prețul pieței, care e undeva la 170 lei/MWh. Cu cel puțin 5% ar putea crește factura de la 1 aprilie„, a explicat Urluescu, potrivit Agerpres.
Această diferență de 50 lei/MWh se va reflecta inevitabil în facturile finale ale consumatorilor, care includ nu doar prețul gazelor, ci și tarife de transport, distribuție, TVA și alte taxe.
🗞️ Citește și Acestea
Plafoanele actuale și componența prețului.
Până la 31 martie 2026, furnizorii sunt obligați să factureze clienților casnici un preț maxim de 0,31 lei/kWh (TVA inclus). Pentru clienții noncasnici cu un consum anual sub 50.000 MWh, producătorii de energie termică, parcurile industriale reglementate prin Legea 186/2013 și sistemele de distribuție închise, limita este de 0,37 lei/kWh (TVA inclus), conform G4Media.
Prețul final al gazelor naturale este influențat de trei componente principale: costul produselor standard (baseload), care reprezintă partea cea mai stabilă; ajustările pe piață short-term pentru acoperirea vârfurilor de consum; și cheltuielile de înmagazinare, indispensabile pentru sezonul rece și pentru asigurarea continuității aprovizionării.
Ce soluții propune industria.
Pentru a atenua impactul scumpirilor asupra populației, AFEER indică două instrumente principale pe care autoritățile ar trebui să le ia în considerare: acordarea de vouchere pentru consumatorii vulnerabili și măsuri pentru creșterea lichidității pe piața angro de gaze naturale.
Reprezentanții asociației consideră că astfel de intervenții ar putea amortiza șocul pentru utilizatorii casnici și pentru companii. Fără măsuri compensatorii, după revenirea la mecanismele obișnuite de formare a prețului, consumatorii vor resimți direct variațiile pieței internaționale.
Contextul pieței energetice și datoria statului.
Laurențiu Urluescu a subliniat că statul a încasat aproximativ 80 de miliarde de lei din sectorul energetic în perioada 2022-2024: 46,3 miliarde lei în 2022, 21,3 miliarde lei în 2023 și un total estimat de 12,1 miliarde lei în 2024. Aceste sume provin din creșterea bazei de TVA, dividende, supraimpozitarea producției și contribuția la solidaritate, informează Jurnalul.ro.
În paralel, statul le datorează furnizorilor de energie și gaze aproximativ 7 miliarde de lei, sumă ce reprezintă diferența dintre prețul stabilit conform schemelor de plafonare-compensare și cel din contractele reale de energie și gaze naturale. Regularizarea acestor sume poate fi făcută până în decembrie 2026.
Ce urmează pentru consumatori.
Schema de plafonare a prețului la gazele naturale a fost introdusă pe fondul pandemiei de COVID-19, prin OUG 118/2021, și a fost prelungită prin OUG 6/2025. Pe toată perioada 2021-2025, prețurile furnizate consumatorilor au reflectat prețurile reale din piață, dar statul a acordat subvenții care trebuiau suportate temporar de furnizori și ulterior decontate.
La 1 iulie 2025 a fost eliminată subvenția acordată tuturor consumatorilor, iar de atunci aceștia suportă integral costul energiei, cu excepția consumatorilor vulnerabili care beneficiază în continuare de sprijin. Odată cu expirarea plafonării la gaze în aprilie 2026, piața va reveni complet la mecanismele de liberalizare, ceea ce va testa capacitatea de adaptare a consumatorilor la noile realități de preț.
