Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Silviu Gurlui, profesor universitar și fizician la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, avertizează că țara se află pe o pantă periculoasă din cauza lipsei de investiții în infrastructura hidrotehnic ă, potrivit News.ro. Criza apei din Prahova, unde peste 107.000 de oameni sunt afectați după golirea barajului Paltinu, readuce în prim-plan problema infrastructurii învechite din România.
Barajele României, în pericol după decenii de neglijare.
România are nevoie urgentă de reguli clare pentru golirea controlată a barajelor, cu viteze maxime admise și cercetări periodice reale, nu doar inspecții vizuale, susține Gurlui. Fizicianul solicită scanări de microfisuri, monitorizare instrumentată și un program național de mentenanță pentru toate barajele vechi.
„Problema este că suntem deja pe o pantă periculoasă. Investițiile în România lipsesc de zeci de ani„, avertizează Silviu Gurlui, potrivit Digi24. Profesorul consideră că s-a făcut doar atât cât să nu se observe nimic, iar acum culegem roadele: instalații vechi, vane care nu mai răspund condițiilor tehnice de proiectare.
Cum afectează golirea barajelor structurile de beton.
La barajele din beton în arc vechi de peste 50-60 de ani, orice golire afectează echilibrul forțelor interne, regimul de umiditate și temperatură, explică fizicianul. Lipsa apei poate produce modificări vizibile și invizibile: dispar presiunile hidrostatice care mențineau barajul în regim stabil, apar tensiuni inverse și se activează microfisuri care POT deveni fisuri reale.
🗞️ Citește și Acestea
Barajul Paltinu, construit în 1971 pe valea râului Doftana din județul Prahova, are 108 metri înălțime și este un baraj de beton în arc. Golirea sa pentru lucrări de decolmatare, coroborată cu ploile torenţiale din noiembrie, a dus la ridicarea turbidităţii apei, făcând imposibilă tratarea acesteia pentru consum uman.
„Defrişări, soluri neîntreţinute, intervenţii fără fundament ştiinţific — toate acestea duc la aluviuni majore, cu o compoziţie chimică potenţial modificată„, afirmă Gurlui. Albiile râurilor sunt afectate de excavări suspecte și de industrii ale construcţiilor care par să facă modificări abuzive.
Scandalul politic și lipsa de responsabilitate.
Criza de apă a generat un scandal major între instituții. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a trimis Corpul de control la compania Exploatare Sistem Zonal Prahova și la Administrația Bazinală de Apă Buzău Ialomița, acuzând că aceste instituții cunoșteau riscurile dar nu au anunțat că nu pot gestiona situația.
Pe plan politic, PSD a cerut demiterea ministrului, în timp ce USR a sărit în apărarea sa. Buzoianu a anunțat că nu demisionează, argumentând că nu se pot repara în câteva luni situații neglijate 35 de ani. Documentele arată însă că autoritățile au fost avertizate oficial încă din 30 octombrie despre riscurile de la Paltinu.
„Realitatea este că barajele nu mai sunt cele proiectate în anii ’60-’70: elasticitatea betonului și a oțelului din armături s-a modificat, vechimea de peste jumătate de secol schimbă modul în care reacţionează la golire„, conchide fizicianul. Situația de la Paltinu demonstrează necesitatea unei reforme urgente în gestionarea infrastructurii hidrotehnice din România, înainte ca neglijența să provoace incidente și mai grave.
