Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, avertizează că reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică nu va fi suficientă pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, potrivit StiriPeSurse. Oficialul BNR susține că România evită de decenii o reformă reală a aparatului administrativ și funcționează încă după un model depășit, moștenit din perioada comunistă.
Critica dură a consilierului BNR: „măsuri pompieristice”.
„Nu e suficient, pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Și nu numai că nu este suficientă. Am sentimentul mai degrabă că vom avea măsuri pompieristice, vom tăia niște cote de benzină, nu o să mai cumpărăm a doua mașină a primăriei și așa mai departe”, a declarat Eugen Rădulescu la Digi24, conform relatărilor din presă.
Consilierul BNR a criticat direct actuala organizare administrativ-teritorială a României: „Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”.
Consultantul Adrian Negrescu: „De undeva trebuie tăiat”.
Declarațiile lui Eugen Rădulescu sunt susținute de consultantul fiscal Adrian Negrescu, care avertizează că noul buget nu rezolvă problema de fond a finanțelor publice. „Ne așteptăm la un buget de vreo 400 de miliarde de euro, în care cheltuielile reprezintă în continuare o mare problemă”, a declarat Negrescu luni, la Antena 3 CNN.
🗞️ Citește și Acestea
Statul va aduna din creșterile de taxe aproximativ 35 de miliarde de lei în plus, însă această sumă nu este suficientă. „Acești bani nu sunt de ajuns pentru a acoperi deficitul bugetar pe care trebuie să-l reducem undeva spre 6%”, a explicat consultantul fiscal.
În lipsa unor reforme structurale, statul va fi obligat să se împrumute din nou masiv: „La un buget de 400 de miliarde de euro, o să împrumutăm în plus încă vreo 50 de miliarde de euro, ca să vedem cu ce să plătim toate obligațiile statului”.
Problema structurală: 90% din venituri consumate de salarii și pensii.
Adrian Negrescu atrage atenția că problema nu este lipsa veniturilor, ci structura cheltuielilor publice, dominate de costuri greu de ajustat. „În condițiile în care 90 și ceva la 100 din banii pe care îi aduni din taxe și impozite se duc pe salariile bugetarilor și pe cheltuieli cu pensiile și celelalte probleme sociale. Adică de undeva trebuie tăiat”.
Consultantul fiscal consideră că legea bugetului ar trebui să impună limite clare de cheltuieli pentru fiecare instituție: „Cred că legea bugetului ar trebui să stabilească foarte clar nivelul de cheltuieli pentru fiecare instituție în parte, în așa fel încât să reușim să reducem deficitul bugetar”.
Ținta de 6% posibilă, 3% aproape imposibilă.
Potrivit lui Adrian Negrescu, ținta de deficit de 6% ar putea fi atinsă temporar în 2026, însă revenirea la pragul de 3% asumat la nivel european este extrem de dificilă în actualul context.
„Poate în 2026, cu inflația, cu efectele creșterilor de taxe, vom reuși să scădem la 6%, dar să ajungi la 3% cum ne-am asumat în următorii 4-5 ani, va fi aproape imposibil”, a avertizat consultantul fiscal, conform StiriPeSurse.
Comparația cu Polonia: 1,3 milioane vs. 800.000 bugetari.
Atât Rădulescu, cât și Negrescu subliniază că România are un aparat bugetar supradimensionat: 1,3 milioane de bugetari pentru aproximativ 19 milioane de locuitori, în timp ce Polonia are 800.000 de bugetari pentru o populație dublă.
„Această reformă a administrației locale este absolut necesară. Reforma administrativă a țării. Avem 41 de județe. Nu ne mai permitem să plătim atât de mult pentru administrația statului, pentru 1,3 milioane de bugetari”, a conchis Adrian Negrescu. El a adăugat că „trebuie să strângem cureaua și cu adevărat să facem acest lucru, nu doar din vorbe, pentru că până acum n-am asistat decât la vorbe la acest capitol”.
Implicațiile pentru 2026.
Fără o reformă profundă a administrației, orice ajustare bugetară va rămâne una de suprafață, avertizează ambii experți. România riscă să intre într-un cerc vicios: cresc taxele pentru a acoperi cheltuielile rigide, dar fără reduceri structurale reale, deficitul va continua să crească, obligând statul la împrumuturi tot mai mari.
În contextul în care Guvernul Bolojan pregătește pachetul fiscal nr. 3 care urmează să vizeze administrația locală și centrală, presiunea crește pentru măsuri concrete de reducere a aparatului de stat, nu doar ajustări cosmetice. Rămâne de văzut dacă executivul va avea curajul politic necesar pentru o reformă adevărată sau va opta, din nou, pentru soluții temporare.
