Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, avertizează că Federația Rusă folosește o strategie de comunicare menită să influențeze opinia publică din statele europene și să reducă susținerea pentru investițiile în Apărare. Generalul a explicat la TVR Info că mesajele promovate de Moscova sunt construite pentru a schimba prioritățile publice, mutând accentul de pe securitate pe domenii precum sănătatea și educația.
Narativul Rusiei: securitate versus bunăstare socială.
Potrivit șefului Armatei Române, deși investițiile în domeniile sociale sunt necesare, acestea nu pot fi susținute fără un cadru de securitate solid. „Rusia are toate narativele astfel încât să ne influențeze la nivel societal și principalul narativ este acesta: De ce să investești în securitate când se poate în sistemele medicale, în educație? Da, per ansamblu așa este, dar fără securitate celelalte nu ar putea fi posibile”, a afirmat generalul Gheorghiță Vlad.
Această strategie de dezinformare are ca scop crearea unei false dileme între investițiile în securitate și cele sociale, sugerând că resursele alocate apărării ar putea fi mai bine folosite pentru îmbunătățirea sistemului medical sau educațional. Mesajul Rusiei încearcă să convingă opinia publică europeană că investițiile în securitate sunt nejustificate, în timp ce realitatea geopolitică arată contrariul.
Riscul extinderii conflictului din Ucraina.
Șeful Statului Major al Apărării a comentat și temerile privind o posibilă extindere a conflictului din Ucraina, subliniind că situația trebuie analizată dintr-o perspectivă complexă. „Nu aș merge pe această abordare liniară. Sunt pericole foarte mari, vedeți că războiul din Ucraina a ajuns într-un impas”, a declarat generalul.
🗞️ Citește și Acestea
El și-a exprimat dorința de progres în discuțiile de pace și speranța că, împreună cu statele care au agreat să intre în coaliția de voință, se vor găsi soluțiile necesare pentru a crea o Ucraina puternică, capabilă să facă față provocărilor de securitate. Generalul Vlad a subliniat că obiectivul este atingerea unei păci durabile, nu doar o încetare temporară a ostilităților.
Pregătirea populației pentru situații de criză.
Într-o conferință de presă recentă, la care a participat și generalul Alexus „Grinch” Grynkewich, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, generalul Gheorghiță Vlad a subliniat importanța pregătirii populației pentru situații de criză. „Trebuie să avem populație pregătită pentru crize, dar și pentru susținerea unui efort de război. Avem planuri împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)”, a precizat acesta.
Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția asupra caracterului imprevizibil al Federației Ruse, motiv pentru care planificarea și prevenția sunt esențiale. „Rusia este impredictibilă. Nu am informații despre când va ataca Rusia. De aceea pregătim aceste planuri, dar nu pot face o astfel de predicție în viitorul apropiat”, a declarat generalul Gheorghiță Vlad.
Importanța vigilenței și pregătirii.
Declarațiile șefului Armatei României subliniază necesitatea ca țările europene să rămână vigilente și să investească în capacitățile de apărare, în pofida narativelor false promovate de Moscova. Generalul Vlad a insistat că securitatea națională este fundația pe care se construiesc toate celelalte domenii ale societății, de la educație la sănătate și la prosper
itate economică.
Contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile crescânde din Europa de Est, face ca pregătirea adecvată a populației și menținerea unor forțe armate moderne și bine echipate să fie mai importante ca niciodată. Armata României lucrează la planuri comprehensive care să includă atât pregătirea militară cât și pregătirea civilă pentru situații de urgență.
Avertismentul generalului Gheorghiță Vlad vine într-un moment în care mai multe state europene reevaluează strategiile lor de apărare și cresc bugetele militare, recunoscând amenințările reale cu care se confruntă continentul în era post-2022.
