Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România ar putea să aibă probleme în accesarea fondurilor europene din cauza sistemului administrativ-teritorial învechit, avertizează europarlamentarul Daniel Buda, liderul PNL Cluj și vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, potrivit StiriPeSurse. Oficialul de la Bruxelles a argumentat nevoia reformei administrativ-teritoriale pentru fluidizarea accesării fondurilor din viitorul buget multianual.
Condiționarea fondurilor de planurile naționale de reforme.
Aproape jumătate din fondurile UE din viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034 vor fi alocate în baza unor planuri naționale de reforme, care vor trebui aprobate de Comisia Europeană și de Consiliul UE. Pentru a nu repeta experiența din Planul Național de Redresare și Reziliență, când anumite proiecte au fost blocate de neefectuarea unor reforme din alte domenii, Parlamentul European insistă ca de această dată condiționarea să aibă în vedere reforme în aceleași domenii.
„Nu e vorba neapărat de o condiționare a acestor fonduri, eu vă spun ce spune Comisia Europeană în propunerea de buget. Avem așa: planurile naționale și regionale de parteneriat. Ori atâta vreme cât noi suntem pe același sistem administrativ s-ar putea să avem o problemă majoră, incomensurabilă, în ceea ce privește accesarea acestor fonduri europene„, a declarat Daniel Buda, conform Cluj24.ro.
Europarlamentarul a subliniat că România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială pentru a putea fluidiza accesarea fondurilor europene. „Avem sistemul administrativ-teritorial de pe vremea comuniștilor până azi„, a adăugat acesta.
🗞️ Citește și Acestea
Doar 5% din localități îndeplinesc criteriile legale.
Doar 151 de comune din 2.862 și 5 orașe mici din 216 îndeplineau în 2023 toți indicatorii minimali prevăzuți de lege pentru încadrarea în rangul de unitate administrativ-teritorială deținut, conform unei analize a Curții de Conturi referitoare la performanța acestor tipuri de UAT-uri. Analizați individual, niciunul din cei opt indicatori stabiliți pentru comune nu era îndeplinit în proporție de 100%, arată datele din Raportul intitulat „Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare„.
La capitolul dotări minimale obligatorii pentru a fi comună sau oraș, una singură este valabilă în toate aceste localități: cel puțin un așezământ religios. Această situație evidențiază gravitatea problemei administrative cu care se confruntă țara.
Discuții în coaliție, dar fără rezultate concrete.
O discuție despre reclasificarea localităților a avut loc în coaliție, dar fără rezultat, fără o decizie finală. Proiecte au existat în acest sens, însă din diverse motive reorganizarea administrativ-teritorială se lasă așteptată. Acum câteva săptămâni, la ședința coaliției, s-a discutat despre reclasificarea localităților: pentru încadrarea ca municipiu ar fi nevoie de 25.000 locuitori, nu de 40.000 cum e în prezent, iar pentru orașe, 7.000.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a afirmat clar că România nu poate continua cu același model administrativ, dacă vrea să își reducă cheltuielile. „Dacă noi, an de an, continuăm cu același număr de județe, instituții, primării care abia reușesc să-și acopere cheltuielile, nu o să ajungem nicăieri„, a avertizat el, conform Mediafax. „Trebuie reformă administrativ-teritorială și oricât ar fugi unii de asta, tot aici o să ajungem„, a adăugat ministrul.
Moșteanu a făcut o comparație cu Polonia, țară care a realizat reforma administrativă încă din anii ’90. „Polonia bagă anul acesta în apărare 4,7% din PIB, undeva la 47 de miliarde de dolari. Iată unde a ajuns administrându-și bine teritoriul și cheltuielile„, a conchis ministrul.
Riscuri pentru accesarea fondurilor din 2028-2034.
Până în prezent nu există un acord cu Comisia Europeană privind modalitatea exactă de condiționare a fondurilor. Oficialii europeni insistă însă ca reformele cerute să fie în aceleași domenii cu proiectele finanțate, pentru a evita blocajele din perioada PNRR. România riscă astfel să piardă accesul la miliarde de euro din viitorul cadru financiar multianual dacă nu va demara reforma administrativ-teritorială solicitată de Bruxelles.
Comisia Europeană era pregătită să declanșeze procedura de deficit excesiv, ceea ce ar fi blocat fonduri europene esențiale. Intervenția premierului Ilie Bolojan a convins Bruxelles-ul să amâne procedura, după ce oficialii europeni au primit asigurări ferme că România va reduce deficitul. Situația fiscală fragilă a țării face însă ca reforma administrativă să fie și mai urgentă pentru asigurarea accesului la fondurile europene necesare dezvoltării.
