Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Autorizațiile de construire din București vor fi emise exclusiv de Primăria Capitalei începând cu 1 ianuarie 2028, potrivit unei declarații a deputatului Radu Mihaiu, participant la consultările de la Palatul Cotroceni, citat de business24.ro. Anunțul a fost confirmat și de Ilie Bolojan, președintele PNL, în ședința conducerii partidului, care a explicat calendarul convenit de partide pentru deblocarea Codului urbanismului.
Bolojan anunță calendarul transferului de competențe
Ilie Bolojan le-a prezentat liderilor PNL soluția convenită pentru autorizațiile de construire din Capitală. Până la finalul anului 2027, documentele vor continua să fie emise, în cea mai mare parte, de primăriile celor șase sectoare.
Începând cu 1 ianuarie 2028, atribuția ar urma să treacă la Primăria Municipiului București. „În ceea ce privește Capitala, discuțiile legate de autorizațiile de construire s-au finalizat în sensul în care astăzi sunt emise de primăriile de sector, cea mai mare parte, iar din 1 ianuarie 2028 ar urma să fie emise de Primăria Generală a Capitalei”, a declarat Bolojan.
Președintele PNL a explicat și motivul pentru care transferul nu se face imediat. „S-a considerat că un termen de un an și jumătate este un termen suficient pentru a se pregăti acest transfer, având în vedere numărul mare de autorizații”, a precizat liderul liberal.
🗞️ Citește și Acestea
Acordul de la Cotroceni, negociat de Roman și Ciucu
Discuțiile decisive au avut loc săptămâna trecută la Palatul Cotroceni, cu reprezentanții tuturor partidelor interesate de Codul urbanismului. Din partea PNL a participat Florin Roman, președintele Comisiei pentru administrație publică din Camera Deputaților, în timp ce componenta legată de București a fost negociată de primarul general Ciprian Ciucu.
Potrivit deputatului Radu Mihaiu, prin această soluție se transpune în legislație și rezultatul referendumului local din noiembrie 2024, prin care bucureștenii au votat ca Primăria Capitalei să emită autorizațiile de construire pe tot teritoriul orașului, conform business24.ro. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, urmează să finalizeze forma tehnică a textului și să îl transmită grupurilor parlamentare.
De ce a fost nevoie de o perioadă de tranziție
Anunțul lui Bolojan vine după ce Ciprian Ciucu a explicat public dificultățile unui transfer imediat de competențe. Primarul general estimează că ar trebui să semneze anual aproape 10.000 de autorizații de construire, certificate de urbanism și documentații privind rețelele edilitare, fără posibilitatea de a delega dreptul de semnătură în forma discutată a legii.
Edilul a cerut, de aceea, o perioadă de tranziție de unul sau doi ani, necesară pentru reorganizarea structurilor de urbanism. Ciucu a propus și înființarea unei structuri unice de autorizare, care ar putea prelua direcțiile de specialitate și angajații primăriilor de sector, deși forma exactă a acestei instituții nu a fost încă stabilită.
Miza de aproape un miliard de euro din PNRR
Codul urbanismului se află din anul trecut la Comisia pentru administrație publică din Camera Deputaților, iar adoptarea sa fusese blocată tocmai de lipsa unui acord privind autorizarea construcțiilor în București. Bolojan a subliniat miza financiară a proiectului: „Cel mai important, cu o miză financiară de aproape un miliard de euro, este Codul urbanismului”, a explicat președintele PNL.
Codul reprezintă unul dintre jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să le îndeplinească până la sfârșitul lunii august. Conducerea PNL și-a mandatat parlamentarii să susțină proiectul și convocarea unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea legilor necesare îndeplinirii jaloanelor din PNRR.
Nu este prima dată când Bucureștiul devine punctul central al unei negocieri politice legate de fonduri europene, iar termenul-limită de sfârșit de august pune presiune suplimentară pe partidele de la guvernare să finalizeze rapid textul legii.
Disputa privind instituția care va autoriza construcțiile din București a fost, potrivit surselor citate, principalul motiv pentru care Codul urbanismului a stagnat în Parlament timp de aproape un an. Rezolvarea ei deschide, teoretic, calea către o dezbatere parlamentară accelerată în sesiunea extraordinară cerută de PNL, deși forma finală a legii, inclusiv componenta privind spațiile verzi, rămâne de negociat.
