Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan au declanșat o reacție în lanț care afectează profund economia românească, potrivit StiriPeSurse.ro. Consumul populației a înregistrat o scădere de 4%, una dintre cele mai abrupte căderi din Uniunea Europeană. În primele opt luni ale anului 2025, peste 130.000 de firme au intrat în insolvență sau faliment, iar Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost notificată despre concedierea colectivă a aproximativ 20.000 de angajați.
Creșteri fiscale cu efect de domino asupra mediului de afaceri.
Modificările fiscale operate pe parcursul anului 2025 au pus o presiune suplimentară pe mediul de afaceri deja slăbit. Creșterile de taxe, majorarea TVA și accizele mai mari au generat un efect de domino asupra economiei românești.
Economistul Radu Georgescu a explicat pentru social media că scăderea consumului este rezultatul direct al măsurilor de austeritate. „În ultimii 14 ani o singură dată a scăzut consumul în România: în aprilie 2020, când a fost stare de urgență din cauza COVID. Acum nu este nicio stare de urgență. Este doar efectul Pachetului 1 de măsuri economice impuse de Guvern în august 2025″, a declarat Georgescu.
Analiza datelor de la Ministerul Finanțelor arată că încasările statului au scăzut cu 350 de milioane de lei în septembrie comparativ cu august, potrivit Adevărul. Paradoxal, creșterea TVA a avut un efect opus celui dorit: românii au început să cheltuie mai puțin, reducând astfel veniturile bugetare.
🗞️ Citește și Acestea
Sectoarele cele mai afectate de criză.
Numărul firmelor dizolvate în perioada ianuarie-octombrie 2025 a ajuns la 46.917, cu 32,4% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Bucureștiul conduce detașat topul dizolvărilor, cu 9.396 de firme închise.
Sectorul comercial rămâne cel mai vulnerabil pe fondul scăderii consumului, în timp ce construcțiile și transporturile sunt puternic afectate de scumpiri și fluctuațiile de pe piața materiilor prime. Doar în luna octombrie au fost dizolvate 5.407 firme, ceea ce sugerează o accelerare a fenomenului.
Analiștii de la Sierra Quadrant subliniază că peste 25% dintre firmele care vor dispărea sunt companii „zombie”, care supraviețuiesc doar prin rostogolirea datoriilor. „Mai mult de o treime dintre firmele mari sunt în dificultate din cauza noilor taxe pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp și a scăderii semnificative a volumului vânzărilor”, arată analiza.
Apelul președintelui către mediul de afaceri.
Președintele Nicușor Dan a lansat în urmă cu o lună un apel către mediul privat, cerând implicare directă în conturarea unui pachet de relansare economică. Șeful statului a recunoscut deschis limitele administrației în a transforma ideile în politici publice funcționale.
„Care sunt direcțiile pe care noi, în negocierea cu Comisia, vrem să le dezvoltăm în România? Vrem punctul dumneavoastră de vedere în această negociere”, a transmis președintele, potrivit Antena 3 CNN. Dan a admis că nu există capacitatea administrativă de a transforma principiile corecte în acte normative funcționale, cerând mediului de afaceri să vină cu propuneri gata făcute pentru implementare.
Perspective sumbre pentru finalul anului.
Profesorul Bogdan Glăvan a declarat pentru Ziare.com că datele nefericite din economie erau previzibile. „Sunt niște efecte care erau de așteptat, în momentul în care mărești taxe și impozite, în momentul în care îngheți salarii și pensii”, a afirmat analistul economic.
În timp ce Guvernul vorbește despre echilibre bugetare, economia reală plătește nota de plată a austerității: consum mai mic, firme mai puține și locuri de muncă pierdute. Reprezentanții mediului de afaceri pregătesc un set de propuneri pentru relansarea economică, într-un moment în care austeritatea a adus economia la limita blocajului.
