Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatorul Petrişor Peiu din AUR a declarat luni că politica economică promovată de guvernul condus de Ilie Bolojan este periculoasă pentru România, în contextul în care datoria publică a țării a depășit pragul critic de 60% din PIB. Potrivit StiriPeSurse, parlamentarul consideră că strategia de reducere a inflației prin creșterea taxelor și a prețurilor la energie este „ucigătoare pentru ţară„.
Datoria publică a României atinge niveluri record.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor publicate pentru luna iulie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.070 de miliarde de lei, reprezentând 58,9% din produsul intern brut. Senatorul AUR avertizează că situația este mult mai gravă, având în vedere că raportul oficial se referă la iulie, iar până la sfârșitul lunii noiembrie au mai trecut încă trei luni.
Potrivit Antena 3 CNN, față de luna iunie 2025, datoria publică a crescut cu aproximativ 30 de miliarde de lei într-o singură lună, ceea ce echivalează cu o creștere de peste un miliard de lei pe zi.
Peiu a menționat că „având în vedere ritmul de 15 miliarde de lei de până acum, în fiecare lună, este foarte probabil că suntem la peste 1.100 de miliarde de lei astăzi, ceea ce înseamnă că s-a depășit pragul de 60% din PIB„. Acest prag reprezintă a doua linie roșie din Tratatul de la Maastricht, prima fiind depășirea deficitului bugetar de 3%.
🗞️ Citește și Acestea
Creșterea alarmantă și vulnerabilitatea la cursul valutar.
Liderul senatorilor AUR a subliniat că luna iulie a înregistrat un vârf atipic, cu o creștere a datoriei publice de 30 de miliarde de lei într-o singură lună, dublu față de media lunară. El a explicat că această creştere arată că s-a rostogolit datoria cu vârfuri mari de tot, iar România va vedea și alte vârfuri în luna octombrie.
Un alt aspect îngrijorător menționat de parlamentar este că România a devenit extrem de sensibilă la variațiile cursului de schimb, deoarece 55% din datoria publică este făcută în valute străine. Această dependență de monede străine expune țara la riscuri semnificative în cazul fluctuațiilor valutare.
Conform senatorului AUR, o altă consecință este creșterea enormă a cheltuielilor cu dobânzile, care se va situa începând cu 2025 undeva la pragurile de 3% din PIB. Această povară fiscală reduce semnificativ spațiul bugetar disponibil pentru investiții în educație, sănătate sau infrastructură.
Critica politicii guvernamentale: Taxe și energie scumpă.
Peiu a criticat dur abordarea Guvernului Bolojan, susținând că strategia de descreștere a inflației pentru a reduce povara datoriei publice este contraproductivă. Parlamentarul a identificat două mecanisme prin care executivul crește artificial prețurile: creșterea taxelor și majorarea prețurilor la energie.
În ceea ce privește energia, el a menționat o creștere a prețurilor la producția de energie cu 13% anualizat, iar la nivelul prețurilor de consum situația este și mai gravă: 72% la energie electrică și 17% la energie termică. Toate acestea, împreună cu creșterile de taxe, alimentează spirala inflației.
Senatorul AUR a criticat și reducerea de cheltuieli anunțată de premier ca fiind nesemnificativă. El a subliniat că reducerea cheltuielilor cu salariile personalului bugetar cu 500 de milioane de lei într-o lună, la un fond de salarii de 14 miliarde de lei lunar, este „ridicolă” în raport cu creșterile de cheltuieli generate prin taxe și prețuri la energie.
Perspectivele sumbri și capcana fiscală.
Parlamentarul AUR consideră că guvernul s-a prins într-o capcană economică, încercând să reducă deficitul doar prin creșteri de venituri, fără accepta ideea reducerilor reale de cheltuieli. El a avertizat că „chiar dacă, pe termen scurt, inflația aduce venituri mai mari la buget, pe termen lung se va reaşeza deficitul bugetar și vom vedea, la sfârșitul anului, că el va fi tot în jur de 9%„.
Petrişor Peiu a mai menționat și împrumuturile viitoare care vor agrava și mai mult situația, în special programul SAFE de 16,7 miliarde de euro (85 de miliarde de lei), care se va adăuga la datoria publică existentă, reprezentând încă 4 sau 5 puncte procentuale din PIB.
