Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Camera Deputaților din Argentina a adoptat reducerea vârstei răspunderii penale de la 16 la 14 ani, cu 149 de voturi pentru și 100 împotrivă, într-o reformă susținută de președintele Javier Milei, potrivit ProTV. La mii de kilometri distanță, România traversează aceeași dezbatere, declanșată de crima de la Cenei, și analizează deja modificarea cadrului penal pentru minori.
Argentina pune capăt unui sistem vechi de patru decenii.
Reforma adoptată în Camera Deputaților de la Buenos Aires modifică o legislație din 1980, Argentina având până acum cea mai ridicată vârstă a răspunderii penale din America de Sud. Proiectul urmează să fie examinat de Senat înainte de intrarea în vigoare, conform Observator News.
Decizia vine după o serie de infracțiuni grave comise de minori. Cazul cel mai recent, din provincia Santa Fe, a implicat doi adolescenți de 14 și 15 ani care au torturat și ucis un alt tânăr de 15 ani. „Dacă o persoană se află în fața altei persoane care a luat decizia de a o răni sau a o ucide, la 14 ani înțelege că este greșit și trebuie să aibă consecințe”, a declarat deputatul Ramiro Gutiérrez, apărând proiectul de lege.
Susținătorii reformei invocă principiul responsabilității individuale, considerând că un minor capabil să înțeleagă consecințele unui act violent trebuie să răspundă penal. Opoziția a avertizat că statul riscă să transforme sistemul penitenciar într-un substitut pentru politicile sociale și educaționale ratate.
🗞️ Citește și Acestea
Cum se compară cu alte state.
Argentina nu este un caz izolat la nivel global. În America de Sud, majoritatea statelor stabilesc vârsta răspunderii penale la 14 ani, iar Brazilia și Ecuador coboară pragul la 12 ani. În Europa, situația este la fel de diversă: Franța permite urmărirea penală de la 13 ani în funcție de discernământ, Anglia și Țara Galilor de la 10 ani, iar Germania menține limita la 14 ani, cu tendințe politice spre scădere.
Suedia și Germania duc în prezent dezbateri publice pentru reducerea vârstei la 13 ani, respectiv 12 ani, invocând creșterea infracționalității juvenile, conform Curs de Guvernare.
România: grup de lucru la Ministerul Justiției după cazul Cenei.
În România, discuția a pornit de la o tragedie concretă: crima din Cenei, județul Timiș, unde un adolescent de 15 ani a fost ucis de colegi de-ai săi, unul dintre ei cu vârsta de 13 ani — sub pragul legal al răspunderii penale. Cazul a generat o petiție online semnată de peste 320.000 de persoane, denumită simbolic „Legea Mario”.
Radu Marinescu, Ministrul Justiției, a anunțat constituirea unui grup de lucru pluridisciplinar care analizează mai multe scenarii: reducerea pragului sub 14 ani, stabilirea răspunderii exclusiv pe baza discernământului sau o combinație a celor două, cu evaluare psihiatrică obligatorie.
Un proiect de lege separat, inițiat de deputatul Ștefan-Alexandru Băișanu, propune coborârea vârstei la 12 ani exclusiv pentru infracțiunea de omor și doar în prezența discernământului demonstrat prin expertiză. România ar urma astfel modelul mai multor state europene — Grecia, Olanda sau Israel — care aplică regimuri speciale pentru infracțiuni deosebit de grave.
Ce înseamnă această tendință globală.
Cazul argentinian și dezbaterile din România, Suedia sau Germania reflectă o dilemă juridică ce traversează graniţele: dacă legislația trebuie să protejeze în primul rând minorul sau societatea. Experții în drept penal avertizează că reducerea vârstei răspunderii penale nu reduce automat infracționalitatea, ci schimbă modul în care statul răspunde la ea.
Diferența dintre Argentina și România rămâne clară: una a adoptat deja reforma, cealaltă se află în faza de analiză. Evoluțiile internaționale vor influența inevitabil direcția dezbaterii interne, iar un răspuns legislativ urmare să fie formulat pe baza concluziilor grupului de lucru de la Ministerul Justiției.
