Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Economistul Andrei Caramitru susține că România începe să iasă din zona de risc pe finanțe publice grație măsurilor luate de echipa Ilie Bolojan și Alexandru Nazare, însă avertizează că revenirea economică necesită schimbări profunde, inclusiv reducerea costurilor la stat și o schimbare de mentalitate legată de muncă, potrivit StiriPeSurse.
Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Caramitru afirmă că datele bugetare din 2025 arată deja o îmbunătățire clară față de anul trecut, relatează HotNews. Deficitul bugetar este cu aproximativ 4 miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului 2024, ceea ce reprezintă aproape 1% din PIB.
„Vom fi undeva între 8 și 8 și ceva la sută deficit la finalul anului, dar cu multe cheltuieli moștenite din 2024, împinse în 2025. Și atenție: măsurile au avut efect doar câteva luni, dar deja se văd atât pe partea de venituri, cât și pe costuri”, afirmă economistul.
Deficit sub 6% în 2026.
Pentru anul 2026, Caramitru estimează un deficit bugetar de 6-6,5% din PIB, chiar dacă unele taxe au fost relaxate. Scenariul ar putea fi și mai optimist dacă economia își revine. „Dacă economia merge bine, deficitul poate coborî sub 6% anul viitor și chiar sub 4% în 2027″, susține acesta.
🗞️ Citește și Acestea
Economistul își bazează optimismul pe doi factori principali: scăderea inflației pe fondul liberalizărilor recente și al reducerii taxei pe venit, care ar duce la dobânzi mai mici și creșterea investițiilor private, precum și influxul masiv de fonduri europene care urmează să intre în economie.
„Nu mai putem crește pe consum din pix.”
Partea controversată a mesajului vine atunci când Caramitru vorbește despre modelul de creștere economică. Acesta avertizează că România nu mai poate funcționa pe baza consumului alimentat artificial prin majorări de salarii și pensii. „Economia trebuie să crească din investiții și muncă în plus, nu din consum. Dezechilibrul este clar: consumăm prea mult față de cât producem”, afirmă economistul.
Pentru a crește veniturile reale ale populației, Caramitru propune măsuri nepopulare: reducerea costurilor din sectorul public pentru a permite scăderea taxelor și stimularea muncii. „Trebuie să tăiem costurile la stat ca să putem reduce taxele și să ne crească netul. Și trebuie să muncim mai mult și mai bine”, a scris acesta.
Critica ajutoarelor sociale.
Mesajul economic al lui Caramitru include și o critică directă la adresa sistemului de ajutoare sociale. „Nu să zacem pe la birt cu ajutoare sociale. Reconversia profesională și munca de orice fel sunt soluția. Orice muncă e bună”, a declarat economistul, stârnind reacții contradictorii în spațiul public.
Acesta insistă că investițiile în tehnologie și productivitate sunt singura cale prin care România poate deveni competitivă pe termen lung. „Dacă vrem să câștigăm mai mult, trebuie să investim cu cap: tehnologie mai bună, care ne crește competitivitatea”, concluzionează el.
Context economic și politic.
Declarațiile lui Caramitru vin în contextul în care Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, și Alexandru Nazare, ministru al Finanțelor, au implementat o serie de măsuri de consolidare fiscală pentru reducerea deficitului bugetar. România se confruntă cu un deficit ridicat, care a depășit 8% din PIB în 2024, determinând Comisia Europeană să declanșeze procedura de deficit excesiv.
Guvernul a adoptat măsuri de austeritate, inclusiv îngheț area angajărilor în sectorul public, reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii, și creșterea unor taxe. Aceste măsuri au generat dezbateri intense în societatea românească, unii susținând necesitatea lor pentru stabilizarea economiei, iar alții criticând impactul social negativ.
Andrei Caramitru, cunoscut pentru pozițiile sale pro-reforme economice, susține constant necesitatea reducerii dimensiunii statului și a stimulării investițiilor private. Declarațiile sale recente se înscriu în această linie de gândire, propunând o schimbare fundamentală a modelului economic românesc către unul bazat pe productivitate și competitivitate.
