Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a reacționat dur la criticile publice adresate instituției de ministrul Diana Buzoianu, după o ședință în care aceasta din urmă a reproșat ANCOM că nu ia măsuri concrete împotriva campaniilor de dezinformare online. Popescu respinge acuzațiile și invocă limitele impuse de legislația europeană, conform Antena3 CNN.
Diana Buzoianu, revoltată după ședința cu ANCOM: „Halucinant!”
Disputa a pornit după ce Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a publicat un mesaj pe Facebook în care a descris o ședință cu conducerea ANCOM dedicată aplicării Regulamentului European privind Serviciile Digitale (DSA).
Ministrul a spus că i-a întrebat direct pe reprezentanții ANCOM ce atribuții au pentru a opri campaniile de fake news, iar răspunsul primit a fost că termenul „dezinformare” apare de doar 13 ori și exclusiv în preambulul regulamentului, fără a crea atribuții exprese pentru instituție, potrivit Mediafax.
Buzoianu a ieșit de la ședință „neștiind sigur dacă alții din exterior sabotează țara sau nici nu mai e nevoie cu astfel de autorități care cică ne protejează drepturile”.
🗞️ Citește și Acestea
Popescu: „Citiți legea! Dacă vreți să o schimbați, inițiați demersurile.”
Vicepreședintele ANCOM a răspuns prompt printr-un mesaj amplu pe Facebook, în care a calificat atacul ministrului drept parte dintr-o „cursă iresponsabilă pentru like-uri”.
„Colegii noștri din cadrul Direcției pentru Supravegherea și Aplicarea DSA din ANCOM au fost astăzi ținta unui atac total nejustificat”, a scris Pavel Popescu, Vicepreședinte ANCOM.
Acesta a clarificat că, potrivit legislației DSA, responsabilitatea principală pentru eliminarea conținutului dezinformant revine platformelor online, nu autorității de reglementare. Instituția acționează ca arbitru doar după epuizarea mecanismelor interne ale platformelor și primește zilnic zeci de sesizări, pe care le procesează cu prioritate.
Mesajul s-a încheiat cu un apel direct și ferm: „Stimată doamnă ministru, vă rog respectuos: CITIȚI LEGEA. Iar dacă apreciați că aceasta trebuie MODIFICATĂ, inițiați de urgență demersurile necesare”, transmite Popescu, adăugând că ministrul „are toate pârghiile la Palatul Victoria și în Parlament”.
ANCOM și acuzațiile la adresa USR.
Disputa a căpătat și o dimensiune politică. Vicepreședintele ANCOM a acuzat USR — partidul din care face parte Diana Buzoianu — de dezinformare la adresa instituției pe platformele de socializare, conform Gândul.
Popescu a susținut că ANCOM a contracarat deja o campanie de dezinformare atribuită USR prin comunicare publică bazată pe fapte verificabile, subliniind că acea campanie „continuă să existe și astăzi în spațiul public, sub protecția libertății de exprimare”.
O problemă structurală fără titular clar.
Dincolo de schimbul de replici politice, incidentul pune în lumină o lacună reală în arhitectura instituțională a României: nu există un mecanism național clar și asumat pentru combaterea dezinformării online. DSA stabilește că responsabilitatea primară revine platformelor, dar absența unor obligații clare pentru autoritățile naționale lasă un vid de reglementare evident.
Clarificarea atribuțiilor fiecărei instituții în fața fenomenului dezinformării rămâne o urgență, mai ales că România a traversat recent un ciclu electoral puternic marcat de conținut manipulativ în mediul digital.
