Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Participarea președintelui la Consiliul pentru Pace de la Washington ridică semne de întrebare privind echilibrul diplomatic al României. Oana Popescu Zamfir avertizează că poziționarea echivocă a șefului statului poate valida discursul suveranist și poate slăbi țara din interior.
Președintele Nicușor Dan prezintă o poziționare „cel puțin echivocă” față de valorile europene și democratice, iar absența sa de la marile reuniuni ale Uniunii Europene în favoarea prezenței la Washington ridică suspiciuni despre alegerile strategice ale României. Avertismentul vine din partea Oanei Popescu Zamfir, directorul think-tank-ului Global Focus, care tocmai s-a întors de la Conferința de Securitate de la München – eveniment la care Nicușor Dan a lipsit.
Declarațiile analistului politic, oferite pentru news.ro, vin în contextul participării președintelui român la prima reuniune a Consiliului pentru Pace organizat de Donald Trump la Washington, pe 19 februarie 2026, unde România avea statut de observator.
MAGA soft sau echilibristică între Occident și Moscova?
„Președintele Nicușor Dan a avut, de la preluarea mandatului și până azi, poziții care relevă mai degrabă o variantă de MAGA soft”, afirmă Oana Popescu Zamfir. Aceasta subliniază că comportamentul șefului statului – absențele repetate de la întrunirile importante ale liderilor europeni și prezența la Consiliul de Pace – naște suspiciunea că acesta a ales ideologia MAGA în defavoarea Europei.
🗞️ Citește și Acestea
Poziționarea este cu atât mai problematică cu cât, în contextul special al regiunii noastre, alinierea la MAGA ar însemna, de fapt, alinierea la interesele Rusiei, avertizează expertul. „Prin această poziționare cel puțin echivocă față de valorile europene și democratice, președintele riscă să valideze și să legitimeze discursul suveranist”, subliniază Popescu Zamfir.
Conform surselor citate, Nicușor Dan a lipsit sistematic de la evenimente cruciale pentru poziționarea României în Europa: Conferința de Securitate de la München, Forumul Economic Mondial de la Davos și Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei. În schimb, a fost prezent la Washington alături de lideri ca Viktor Orban, în compania unor regimuri autocrate din Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
Întârzierea reformelor serviciilor secrete: precauție sau calcul politic?
Analistul politic identifică o altă problemă gravă: ezitarea președintelui de a onora obligațiile asumate în campanie, precum elucidarea circumstanțelor anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și reorganizarea serviciilor secrete. „Mi se pare că este o ezitare a președintelui de a investi în acele zone care sunt aliniate și cu eforturile europene”, spune Popescu Zamfir.
Aceasta sugerează că întârzierea ar putea fi legată de dorința de a nu supăra noua administrație de la Washington. „Mă tem că e tot din frica de a nu deranja cumva administrația de la Washington”, adaugă expertul, referindu-se la lipsa de progres în investigarea rețelelor care au susținut candidații suveranișt în campania electorală.
Nu există claritate nici în numirile la conducerea serviciilor secrete, iar mecanismul împotriva interferențelor externe și de combatere a dezinformării nu se concretizează. „În momentul în care există astfel de ezitări în a consolida instituțiile, riscă să submineze viitorul”, avertizează Popescu Zamfir.
Riscul de izolare în Uniunea Europeană.
Problema centrală identificată de analistul politic este riscul ca România să devină un actor de periferie în Uniunea Europeană. „Pe noi întotdeauna ne-a avantajat să ne tragă nucleul dur european după el. Dacă noi ne auto-poziționăm la periferie, vom rămâne în afara acestor dinamici”, explică Popescu Zamfir.
Europenii înțeleg situația delicată a României, care trebuie să mențină relația cu ambii parteneri strategici, dar vor observa că nu se pot baza pe țara noastră. „Riscăm ca europenii să ne înțeleagă (…) dar în același timp vor ști că nu pot să se bazeze pe noi tocmai pentru că suntem tributari acestui tip de dependențe”, avertizează expertul.
📊 CIFRE CHEIE:
• 0 – numărul de conferințe europene majore la care Nicușor Dan a participat în 2026
• 19 februarie 2026 – data participării la Consiliul pentru Pace de la Washington
• 7 miliarde dolari – suma anunțată de Trump ca fiind strânsă pentru reconstrucția Gazei
Ce a câștigat România de la participarea la Washington?
Întrebarea esențială rămâne fără răspuns clar: ce beneficii concrete a obținut România din prezența riscantă a președintelui la Washington? „Este foarte important să aflăm ce am câștigat, ca țară, din prezența riscantă a președintelui român la Washington, în compania unor lideri autocraţi”, subliniază Popescu Zamfir.
A fost un risc de imagine și de reputație pe care România și l-a asumat în raport cu partenerii europeni. Cercetătoarea Ionela Maria Ciolan de la think tank-ul Wilfried Martens Centre for European Studies din Bruxelles a declarat pentru HotNews că „șpagatul strategic pe care încearcă să îl facă administrația prezidențială este unul delicat”.
La reuniunea Consiliului pentru Pace, Donald Trump l-a numit pe Nicușor Dan „prim-ministru”, o gafă protocolare care a stârnit ironii în spațiul public. Președintele american a lăudat totuși românii: „Sunt un popor minunat. Sunteți oameni absolut fantastici”.
Tensiunea SUA-Europa pe tema reglementării digitale.
Oana Popescu Zamfir atrage atenția asupra unui conflict ideologic major între Washington și Bruxelles: reglementarea platformelor de social media. „Se va duce în continuare o luptă între frontul american, care dorește un mediu cât mai nereglementat din punctul de vedere al dezvoltării platformelor”, explică aceasta.
Riscul este ca România să fie menționată drept exemplul cel mai concret de „așa-zisă cenzură europeană” de fiecare dată când se ajunge la un conflict de abordare între Washington și Bruxelles pe tema dezinformării. Acest lucru ar consolida poziția celor care acuză Europa de imixtiune în alegeri prin intermediul restricțiilor impuse platformelor sociale.
