Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Perspectivele economice ale României s-au schimbat ușor față de acum câteva luni, iar analistul Cristian Tudorescu consideră că există atât vești bune, cât și rele, însă cele pozitive predomină. Criza care inițial era anunțată ca fiind abruptă pare să se domolească, arată specialistul într-o postare pe Facebook, potrivit Wall-Street.ro.
PIB-ul a scăzut cu 0,2%, dar recesiunea va fi ușoară.
Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul 3 față de trimestrul anterior, conform datelor Institutului Național de Statistică. „Dacă astea sunt rezultatele impactului în economie, înseamnă că scăpăm ieftin de data asta. În sensul că se putea și mai rău de atât„, scrie Tudorescu.
Analistul economic consideră că România va avea o recesiune ușoară, adică și trimestrul 4 să fie negativ, însă scăderea este una redusă. Comisia Europeană estimează o creștere de doar 0,7% pentru 2025, față de o prognoză anterioară de 1,4%, și un avans de 1,1% în 2026.
Inflația sub estimări: 9,8% în loc de 10-11%.
Inflația pe ultimele 12 luni a coborât în octombrie la 9,8% față de 9,9% în septembrie, potrivit Eurostat. „Inițial mă așteptam să fie în intervalul 10-11%. Este indicatorul acela care nu se calculează după ce ai fost la supermarket sau la restaurant și crezi că-i 15-20%. Pentru că nu este atât„, explică Tudorescu, relatează Economica.net.
🗞️ Citește și Acestea
România a fost și în luna octombrie țara membră UE cu cea mai mare rată a inflației. Comparativ cu septembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, de la 8,6% până la 8,4%.
Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație de la 4,6% la 8,8% pentru anul 2025. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că inflația va ajunge la aproximativ 9,6% în septembrie și va depăși 9% la sfârșitul anului.
Producția industrială s-a stabilizat.
Pe de altă parte, se pare că și producția industrială s-a stabilizat, iar lucrurile ar putea să stea la fel și în privința consumului. Acesta este un alt semn bun, mai ales după ani întregi în care industria României s-a aflat în picaj.
„Mai vedeam azi într-un articol că producția industrială s-a stabilizat, după o scădere în prima parte a anului. Black Friday-ul de la Emag a avut vânzări de 940 de milioane de lei (+5% vs anul anterior). Se pare că doar august și un pic în septembrie a fost acel șoc pe consum, în rest, lumea are rezerve pentru a susține trendul„, adaugă analistul.
PNRR: S-au pierdut 7 miliarde euro, nu 10-12.
Și în privința Planului Național de Redresare și Reziliență există vești bune. Aparent România va pierde mai puțini bani europeni decât se preconiza. „Acum jumătate de an se estima că putem pierde 10-12 miliarde de euro, s-au pierdut definitiv 7 miliarde. PNRR-ul a fost renegociat astfel încât să accesăm 21 de miliarde de euro în continuare”, explică Tudorescu.
Până în prezent, România a primit în 2025 fonduri nerambursabile din PNRR de 622 milioane euro, cerute inițial în decembrie 2023. Șansele ca țara să încaseze integral cei 7 miliarde euro în următorul an sunt considerate extrem de reduse, conform economiștilor.
Problemele sectoriale persistă.
Însă există în continuare și câteva probleme serioase, care pot afecta mai mult sau mai puțin o economie deja fragilizată de deficitul bugetar uriaș. Deficitul guvernamental ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026, după adoptarea unor pachete de ajustări fiscale.
Incertitudinile rămân pentru următoarea perioadă, iar anumite industrii sunt în suferință. Spre exemplu, industria prelucrătoare se confruntă cu mari probleme, iar multe companii recurg în ultima vreme la disponibilizări.
„Imagine mixtă, cu bune și cu rele. Problemele care sunt în economie sunt unele sectoriale – de exemplu în unele industrii prelucrătoare de unde sunt oameni dați afară, unde au fost scăderi de activitate în ultimele 12 luni. Nu este un trend negativ generalizat, ci mai degrabă trebuie adresate problemele punctuale acolo unde sunt„, încheie analistul economic Cristi Tudorescu.
Perspective pentru 2026-2027.
Comisia Europeană estimează că inflaţia ar urma să scadă la 6,7% în 2025, înainte de a coborî sub 6% în 2026. Eliminarea plafonării prețurilor la gazele naturale în martie 2026 va duce probabil la încetinirea procesului dezinflaţionist.
În 2027, creşterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale. Totodată, inflaţia ar urma să scadă, iar politica monetară să se atenueze, sprijinind redresarea consumului şi a investiţiilor private.
Situația economică reflectă un context complicat pentru România, cu scăderi salariale, inflație ridicată și risc de recesiune, dar nu la nivelurile catastrofale care erau prognozate anterior. Rămâne de văzut dacă această imagine mixtă se va îmbunătăți în lunile următoare.
