Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parlamentul algerian a adoptat miercuri, 24 decembrie, în unanimitate o lege istorică care criminalizează colonizarea franceză din perioada 1830-1962 și solicită Parisului să prezinte scuze oficiale și să plătească despăgubiri, potrivit HotNews. Mișcarea are loc într-un moment de tensiune diplomatică accentuată între cele două țări și marchează o ruptură simbolică majoră în relațiile bilaterale.
Vot unanim pentru legea istorică.
340 din 407 deputați algerieni au votat în favoarea textului de lege care impută statului francez „responsabilitatea juridică a trecutului său colonial în Algeria și tragediile pe care le-a creat”. În picioare în hemiciclu, purtând eșarfe în culorile drapelului național, parlamentarii au aplaudat adoptarea legii și au scandat „Trăiască Algeria”.
Președintele Adunării Populare Naționale, Brahim Boughali, a salutat adoptarea legii, subliniind că aceasta „nu vizează niciun popor, nu caută răzbunare și nu urmărește acutizarea resentimentelor”, conform declarațiilor citate de AFP.
Crimele enumerate: de la teste nucleare la tortură sistematică.
Legea în 27 de articole enumeră „crimele colonizării franceze”, considerate imprescriptibile: teste nucleare efectuate între 1960 și 1966, execuții extrajudiciare, practica torturii fizice și psihologice la scară mare și jefuirea sistematică a resurselor naturale ale Algeriei. Documentul acoperă perioada de aproximativ 130 de ani, de la debarcarea trupelor franceze în timpul domniei regelui Carol al X-lea în 1830, până la declararea independenței Algeriei la 5 iulie 1962.
🗞️ Citește și Acestea
Algeria solicită acum restituirea bunurilor și arhivelor care au fost duse în Franța în perioada colonială, precum și o hartă completă cu locațiile testelor nucleare desfășurate în deșertul Sahara. Un alt punct sensibil este cererea de repatriere a rămășițelor luptătorilor din rezistența algeriană care ar fi ajuns în Franța.
Legea stipulează că „o despăgubire completă și echitabilă pentru toate pagubele materiale și morale produse de colonizarea franceză este un drept inalienabil pentru statul și poporul algerian”.
Franța respinge cerințele: „O inițiativă ostilă”.
Răspunsul Parisului nu a întârziat să apară. Un oficial de la Biroul de Presă al Ministerului francez al Afacerilor Externe a calificat gestul Algeriei drept „o inițiativă ostilă”, conform Associated Press. Anterior, purtătorul de cuvânt al MAE francez, Pascal Confavreux, declarase că nu dorește să comenteze „dezbateri politice care se petrec în țări străine”.
Poziția franceză rămâne ambiguă: deși președintele Emmanuel Macron a recunoscut anterior colonizarea Algeriei drept „o crimă împotriva umanității”, Franța nu a oferit niciodată scuze oficiale și pare puțin probabilă să onoreze solicitările algeriene de despăgubiri.
Simbolism important, dar impact juridic limitat.
Hosni Kitouni, cercetător în istoria perioadei coloniale la Universitatea Exeter din Marea Britanie, a oferit o perspectivă echilibrată asupra legii pentru AFP. „Din punct de vedere juridic, această lege nu are niciun impact internațional și nu poate obliga Franța”, a explicat expertul. Cu toate acestea, el a subliniat că „semnificația sa politică și simbolică este importantă: marchează un moment de ruptură în raportul memorial cu Franța”.
Context diplomatic tensionat.
Votul intervine într-un moment în care relațiile Paris-Alger traversează o criză diplomatică profundă, declanșată în vara lui 2024, când Franța a recunoscut un plan de autonomie „sub suveranitate marocană” pentru Sahara Occidentală. Algeria, care susține Frontul Polisario în lupta pentru independența Saharei Occidentale, a rechemat ambasadorul și a acuzat Parisul că a trecut o „linie roșie”.
Tensiunile s-au agravat prin mai multe episoade recente, inclusiv condamnarea și ulterior grațierea scriitorului franco-algerian Boualem Sansal, care a beneficiat de o intervenție diplomatică germană. Chestiunea memoriei coloniale rămâne una dintre principalele surse de conflict între cele două state, cu Algeria afirmând că 1,5 milioane de oameni au murit în războiul de independență (1954-1962), în timp ce istoricii francezi estimează aproximativ 500.000 de victime totale.
Legea algeriană prevede, de asemenea, pedepse cu închisoarea pentru cetățenii care vor celebra era colonială sau vor face remarci cu conotații coloniale, reflectând sensibilitatea extremă a subiectului în societatea algeriană contemporană.
