Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Deputatul PNL Alexandru Muraru a replicat sâmbătă, 6 iunie 2026, Ambasadei Chinei la București, care îl acuzase că a intervenit în afacerile interne ale Republicii Populare Chineze prin vizita sa recentă în Taiwan și prin articolele de opinie publicate ulterior, conform Digi24. Răspunsul deputatului liberal a fost ferm: aleșii poporului nu răspund în fața ambasadelor statelor autoritare.
Scandalul diplomatic a izbucnit după ce Ambasada Chinei a publicat o poziție oficială pe pagina sa de Facebook, prin care susținea că vizita lui Muraru în Taiwan și articolul publicat de acesta în presă „contravine politicii oficiale a României” și că deputatul „a intervenit în mod flagrant în afacerile interne ale Chinei”.
Muraru: parlamentarii nu cer aprobare statelor autoritare
Deputatul liberal a publicat o replică directă, în care a subliniat diferența fundamentală dintre sistemele democratice și regimurile autoritare.
„Aflu că Ambasada Chinei în România publică o poziție referitoare la vizita pe care am avut-o recent în Taiwan. Într-o democrație, parlamentarii nu cer aprobarea unei puteri străine pentru a se întâlni cu cine consideră necesar și pentru a vizita locurile pe care le consideră relevante pentru activitatea lor publică. Aleșii poporului răspund în fața cetățenilor care i-au trimis în Parlament, nu în fața ambasadelor unor state autoritare”_, a scris Alexandru Muraru pe Facebook.
🗞️ Citește și Acestea
Deputatul a adăugat că tocmai în această distincție rezidă diferența fundamentală „dintre o democrație și un regim condus de un partid unic”_.
Masacrul din Piața Tiananmen, invocat în replica diplomatică
Muraru a legat declarația sa de comemorarea a 37 de ani de la masacrul din Piața Tiananmen, care a avut loc pe 4 iunie 1989. El a citat și o declarație a secretarului de stat american Marco Rubio, care reamintea că „nicio cantitate de cenzură nu poate șterge trecutul”_.
„Aceasta este diferența dintre lumea liberă și regimurile autoritare. În democrații comemorăm oamenii care au luptat pentru libertate. În regimurile autoritare, memoria lor este cenzurată”_, a concluzionat Muraru în replica sa publică.
România, victima unor operațiuni de spionaj cibernetic chinezesc
Parlamentarul a mai ridicat un subiect deloc neglijabil: el și alți doi colegi din Parlament au fost, în 2024, țintele unui atac cibernetic atribuit unui grup de hackeri susținut de guvernul de la Beijing, potrivit informațiilor publicate de autoritățile occidentale.
„Nu este prima dată când reprezentanți ai statului chinez încearcă să intimideze sau să monitorizeze voci critice din parlamentele democratice”_, a subliniat Muraru.
El a închis replica cu un mesaj fără echivoc: „România este o democrație europeană. Parlamentarii români își vor exercita mandatul fără aprobarea Beijingului, iar politica externă a României va fi decisă la București, nu în sediul vreunei ambasade străine”_.
Beijingul acuză că vizita Muraru pune sub semnul întrebării „interesele României”
Purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei la București a susținut că deputatul a „depășit linia roșie” și că susținerea independenței Taiwanului „ridică semne de întrebare cu privire la dacă acesta reprezintă cu adevărat interesele României”.
Ambasada a invocat relațiile diplomatice stabilite în 1949 între România și Republica Populară Chineză, precum și principiul „o singură Chină”_, pe care îl consideră fundamentul acestor relații.
Declarația ambasadei a generat un val de reacții în mediul politic românesc, cu numeroase voci care au susținut poziția lui Muraru și au catalogat intervenția chineză drept o ingerință inadmisibilă în treburile interne ale unui stat democratic.
