Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Procurorul general al României, Alex Florența, a prezentat marți bilanțul instituției pentru 2025, evidențiind că perioada 2023-2026 a fost cea mai complexă din istoria post-decembristă a Ministerului Public. Atacurile hibride, campaniile de dezinformare și manipularea coordonată în mediul online au reprezentat provocări majore pentru sistemul judiciar român, alături de dificultățile structurale interne.
Perioada 2023-2026, etapa cea mai dificilă pentru justiția română.
Perioada 2023-2026 a reprezentat pentru Ministerul Public una dintre cele mai complexe etape din evoluția sa post-decembristă, caracterizată de suprapunerea unor vulnerabilități structurale interne cu provocări externe fără precedent. „În anul 2023, Ministerul Public și, în special, Parchetul de pe lângă Înalta Curte se confrunta cu o criză profundă de funcţionare, determinată de un deficit istoric de resurse umane, de o organizare rigidă şi depăşită”, a declarat Alex Florența la prezentarea bilanțului, potrivit Clujust.
Mandatul 2023-2026 a fost orientat către stabilizarea instituțională și refacerea capacității funcționale a parchetelor. Măsurile au vizat gestionarea crizei de personal și reorganizarea structurală, dezvoltarea unui cadru normativ intern coerent și implementarea unui amplu program de digitalizare.
Rezultate istorice în combaterea infracționalității.
Procurorul general a subliniat că rezultatele obținute confirmă eficiența direcțiilor asumate. Stoparea creșterii stocului de dosare pentru prima dată în ultimul deceniu, creșterea operativității în soluționarea cauzelor și îmbunătățirea constantă a indicatorilor de calitate reprezintă realizări majore. Scăderea ratei achitărilor la un minim istoric și creșterea capacității de recuperare a produsului infracțional demonstrează consolidarea funcțională a instituției.
🗞️ Citește și Acestea
Parchetul General funcționa anterior în baza unei organigrame învechite, fără specializare reală. Adoptarea unui nou regulament de ordine interioară a permis reorganizarea pe criterii de specializare și priorizarea domeniilor de acțiune, conform Radio România.
România sub asediul atacurilor hibride și campaniilor de dezinformare.
În ultimii doi ani, România a fost expusă unor forme tot mai sofisticate de atac hibrid, a avertizat procurorul general. Campaniile de dezinformare, manipularea coordonată în mediul online și tentativele de subminare a încrederii în instituțiile fundamentale ale statului au exploatat vulnerabilități reale sau percepute și au speculat nemulțumiri sociale latente pentru a genera polarizare și neîncredere.
„Aceste tehnici nu sunt însă întâmplătoare. Ele exploatează vulnerabilităţi reale sau percepute ca atare, speculează nemulţumiri sociale latente şi amplifică emoţii colective pentru a genera polarizare şi neîncredere”, a explicat Alex Florența, potrivit Spotmedia.
Sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative, unele legitime, altele deliberate. „Critica este firească într-o democraţie, este chiar necesară. Dar atunci când critica generează neîncredere sistematică, când cazuri individuale sunt transformate în generalizări asupra întregului sistem, iar dialogul public este înlocuit de suspiciune permanentă, riscul nu mai este doar pentru o instituţie în parte, riscul este pentru însăşi funcţionarea statului de drept”, a afirmat procurorul general.
Adaptare rapidă la noile paradigme de securitate.
Ministerul Public a demonstrat capacitatea de adaptare rapidă la noile infracțiuni și paradigme de securitate. Fenomene precum amenințările hibride, tentativele de influențare a proceselor democratice, creșterea extremismului și a discursului instigator la ură au impus o reacție instituțională fermă, coordonată și profesionistă.
Conform Agerpres, la nivelul Ministerului Public posturile de execuție sunt ocupate în proporție de doar 75%, ceea ce înseamnă că un procuror din patru lipsește, activitatea acestora trebuind să fie suplinită în mod automat de ceilalți. Situația este și mai gravă la nivelul funcțiilor de conducere, unde gradul de ocupare este de puțin peste 50%.
Ce urmează pentru justiția română.
Finalizarea unor cauze de complexitate deosebită și creșterea gradului de specializare în investigarea infracționalității complexe marchează consolidarea funcțională a Ministerului Public. Alex Florența, numit în funcția de procuror general pe 30 martie 2023, își încheie mandatul pe 31 martie 2026, lăsând în urmă o instituție modernizată și mai bine pregătită pentru provocările contemporane.
Transformarea Ministerului Public din perioada 2023-2026 rămâne un exemplu de reformă instituțională profundă în condiții dificile, demonstrând că reziliența sistemului judiciar român poate face față atât crizelor interne, cât și provocărilor externe fără precedent.
