Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Autoritatea Electorală Permanentă a prezentat pe 21 august un nou proiect al Legii partidelor politice, care ridică numărul minim de membri fondatori de la 3 la 100 și interzice denumirile care „clonează” alte partide, precum PSDI și PSDU, potrivit Digi24. Proiectul, prezentat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, urmează să fie transmis partidelor parlamentare și pus în transparență decizională.
Pragul de 3 membri fondatori, considerat prea permisiv
În prezent, Legea nr. 14/2003 prevede că cererea de înregistrare a unui partid trebuie însoțită de semnăturile a cel puțin trei membri fondatori. Potrivit lui Țuțuianu, acest prag redus a permis ca membri ai aceleiași familii să înregistreze mai multe partide și să solicite ulterior diverse beneficii, precum clădiri de la RA-APPS pentru desfășurarea activității.
Președintele AEP a explicat că instituția a analizat situația din alte state europene, unde numărul minim de membri fondatori variază de la 100 de membri în Croația și 200 în Grecia, până la 500 în Bulgaria și chiar 2.000 de membri în Lituania, potrivit evz.ro. Proiectul AEP propune ca lista membrilor fondatori să cuprindă cel puțin 100 de persoane și să asigure reprezentarea ambelor sexe.
Partidele existente au la dispoziție șase luni
Modificarea nu înseamnă că formațiunile înființate cu trei membri vor dispărea peste noapte. Potrivit proiectului, acestea vor avea la dispoziție un termen de șase luni pentru a strânge 100 de membri fondatori și a redepune cererea de înregistrare. Partidele care nu reușesc să îndeplinească această condiție își vor înceta activitatea.
🗞️ Citește și Acestea
Membrii fondatori POT fi, potrivit proiectului, cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România și drept de vot.
Ce se întâmplă cu siglele și denumirile „clonate”
O altă problemă pe care AEP încearcă să o rezolve legislativ este cea a denumirilor foarte apropiate de ale altor partide, care pot genera confuzie la vot. Pe lângă PSD există, în prezent, partidele PSDI (Partidul Social Democrat Independent), înregistrat de apropiați ai lui Marian Vanghelie, și PSDU (Partidul Social Democrat Unit), care a obținut în 2024 peste 150.000 de voturi cu o siglă asemănătoare celei a PSD, potrivit gandul.ro.
Noul proiect impune două condiții pentru numele și însemnele unui partid: disponibilitatea, adică denumirea să nu fie deja deținută de altă formațiune, și distinctivitatea, respectiv să se deosebească în mod clar de elementele de identificare ale oricărui alt partid. Analiza denumirii și a siglei ar urma să fie făcută de o structură internă a AEP, iar deciziile ar putea fi contestate în instanță, la Curtea de Apel București.
Înregistrarea partidelor, mutată de la instanță la AEP
Proiectul propune ca cererile de înregistrare a unui partid să nu mai fie depuse la Tribunalul București, ci direct la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, fondatorii unui partid ar urma să beneficieze de un drept de folosință exclusivă asupra denumirii doar pe durata existenței formațiunii, nu pe viață, astfel încât numele partidelor dispărute definitiv să poată fi refolosite ulterior de alte entități.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie fie adoptat de un guvern prin ordonanță de urgență, fie votat ca lege în Parlament. AEP propune un termen de trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027.
Mingea este la Parlament
Odată transmis partidelor parlamentare, proiectul AEP urmează să intre în procesul de transparență decizională, etapă în care formațiunile politice vor putea formula observații și amendamente. Chiar dacă șeful AEP a anticipat că majorarea pragului la 100 de membri fondatori va genera dezbateri, argumentul central rămâne alinierea la practicile din restul Uniunii Europene, unde România se numără printre statele cu cele mai permisive condiții de înființare a unui partid politic.
