Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Claudiu Târziu, europarlamentar și președintele partidului Acțiunea Conservatoare (ACT), a anunțat miercuri că formațiunea sa a depus un proiect de lege pentru abrogarea integrală a controversatei Legi Vexler, potrivit declarațiilor făcute direct din Parlament. Demersul vine după luni de proteste și critici vehemente la adresa actului normativ, pe care ACT îl consideră un „atac fără precedent la conștiința națională și memoria publică a României”.
Motivele demersului pentru abrogare.
„Astăzi am depus proiectul de lege privind abrogarea Legii Vexler. Considerăm că această lege este cel mai grav atac din ultimii 35 de ani, dat la adresa conștiinței naționale, a memoriei publice și a istoriei României”, a declarat Claudiu Târziu în fața jurnaliștilor, conform Europa Liberă România.
Liderul ACT a subliniat că legea a început deja să producă efecte concrete, cu inițiative de eliminare din spațiul public a numelor unor personalități culturale românești. „Deja, în baza ei, există inițiative privind scoaterea din circuitul public a unor de personalități culturale care sunt date unor străzi. Și ne așteptăm ca alte personalități culturale să fie vizate, pentru a le fi îndepărtate busturile și statuile din spațiul public, așa cum legea, de altfel, permite”, a avertizat europarlamentarul.
Proiectul de lege a fost depus oficial prin deputatul Robert Alecu, secretarul general al ACT, cu sprijinul lui Valentin Florea, președintele ACT București. La evenimentul de la Parlament, cei trei lideri ai formațiunii au prezentat argumentele pentru care consideră necesară abrogarea imediată a legii.
🗞️ Citește și Acestea
Critica prevederilor legislative.
Claudiu Târziu susține că Legea Vexler încalcă principiile constituționale fundamentale și creează un cadru juridic propice abuzurilor. „Știm că Institutul Wiesel a încercat în repetate rânduri să facă astfel de demersuri, care s-au izbit de refuzul autorităților locale, dar acum autoritățile nu mai pot refuza, având în vedere prevederile acestei legi care încalcă toate principiile constituționale”, a explicat liderul conservator, potrivit G4Media.
Europarlamentarul a subliniat că legea este „împotriva drepturilor și libertăților cetățenești” și creează premisele pentru abuzuri grave. „Este împotriva drepturilor și libertăților cetățenești și, mai mult decât atât, creează cadrul unora abuzuri de nedescris, de pe urma cărora oamenii pot suferi până la 10 de ani de închisoare pentru o opinie, pentru o postare pe Facebook”, a avertizat Târziu.
Proiectul depus de ACT este concis și clar: prevede abrogarea în integralitate a Legii nr. 241 din 23 decembrie 2025. „Proiectul nostru e foarte scurt și prevede abrogarea Legii Vexler în integralitatea ei. Pur și simplu, abrogare. Ăsta considerăm că este cel mai corect demers”, a precizat liderul partidului.
Context legislativ controversat.
Legea 241/2025, cunoscută popular drept Legea Vexler, modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, conform Digi24.
Actul normativ a fost adoptat cu scandal în Parlamentul României, după ce deputatul Silviu Vexler, inițiatorul proiectului și președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a rupt un afiș cu personalități culturale românești precum Mihai Eminescu și Nicolae Iorga în timpul dezbaterilor. Gestul a stârnit valuri de indignare în rândul opoziției și al societății civile.
Președintele Nicușor Dan a refuzat inițial să promulge legea, retrimițând-o în Parlament și sesizând Curtea Constituțională. În urma unei decizii a CCR care a respins obiecțiile de neconstituționalitate, Legea Vexler a fost adoptată a doua oară în aceeași formă, cu 173 de voturi pentru și 101 împotrivă, devenind astfel lege a țării.
Legea prevede pedepse cu închisoarea de la 3 la 10 ani pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și de la 1 la 5 ani pentru distribuirea de materiale antisemite sau promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război.
Acțiunea Conservatoare organizase anterior, pe 15 ianuarie 2026, un protest major în Piața Universității din București împotriva Legii Vexler, manifestare la care au participat aproximativ 10.000 de persoane, conform estimărilor organizatorilor. Protestul a coincis cu Ziua Culturii Naționale și aniversarea nașterii poetului Mihai Eminescu, alegeri simbolice pentru mesajul transmis de contestatari.
