Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Modul în care sunt repartizate dosarele în instanțele din România se schimbă începând cu 15 septembrie 2026, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat un nou mecanism de normare a activității judecătorilor, potrivit HotNews.ro. O cerere depusă la instanță va fi înregistrată ca până acum, dar poate rămâne o perioadă fără să fie repartizată unui complet de judecată, dacă instanța este supraîncărcată.
Ce se schimbă pentru cel care merge în instanță
Noua procedură a fost definitivată prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026 a Secției pentru judecători a CSM, care modifică Hotărârea nr. 1642/2026, adoptată cu opt voturi pentru și un vot nul.
Până acum, înregistrarea unei cereri și repartizarea ei către un complet de judecată erau, de regulă, etape apropiate în timp. Din 15 septembrie, ele devin două momente distincte: cererile primesc în continuare număr în sistemul ECRIS, însă doar cele care se încadrează în capacitatea zilnică a instanței sunt repartizate din ziua următoare. Restul intră într-un „Registru de gestionare a fluxului de cauze” și așteaptă până apare capacitate disponibilă.
Data înregistrării dosarului nu se schimbă, iar acest aspect este relevant pentru termenele legale de formulare a acțiunilor, contestațiilor sau căilor de atac. Faptul că dosarul nu este repartizat imediat unui judecător nu înseamnă că cererea se consideră depusă mai târziu.
🗞️ Citește și Acestea
Peste 300 de categorii de cauze scapă de la normare
CSM a stabilit 302 categorii de cauze prioritare, care trebuie repartizate chiar în ziua înregistrării, chiar dacă prin aceasta este depășită capacitatea zilnică a instanței, și alte 276 de categorii excluse complet de la mecanism, potrivit JURIDICE.ro. Printre situațiile urgente se numără cauzele privind minorii și familia, măsurile preventive în materie penală și diferite incidente procedurale.
În schimb, faptul că un proces este important pentru partea care l-a inițiat nu îl face automat prioritar în sensul procedurii CSM. Divorțurile obișnuite și plângerile contravenționale, de exemplu, nu figurează pe lista cauzelor prioritare. Legea permite însă unei părți să solicite repartizarea cu prioritate a dosarului său dacă întârzierea ar putea compromite drepturi fundamentale sau ar produce prejudicii grave și iminente; cererea este soluționată de președintele instanței, iar caracterul aleatoriu al repartizării către completuri rămâne obligatoriu și în acest caz.
Aplicarea integrală a normei, amânată până în 2028
Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit, ca REPER final, o capacitate anuală de 288 de dosare pentru judecătorii, 192 pentru tribunale și 119 pentru curțile de apel, pornind de la standardele Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ). În primul an de aplicare, între 15 septembrie 2026 și 14 septembrie 2027, va fi folosit dublul acestei capacități, urmând ca normele integrale să devină aplicabile abia din 15 septembrie 2028.
Uniunea Națională a Barourilor din România arată că forma finală a procedurii preia o parte din propunerile formulate de avocați în cadrul consultărilor cu CSM, mai ales în privința aplicării graduale a sistemului și a protejării cauzelor urgente, potrivit unui comunicat citat de UNBR.ro. Varianta inițială a proiectului prevedea aplicarea integrală a normelor încă din 1 iulie 2027, termen amânat ulterior până în 2028.
Reacții din partea avocaților și a CSM
Nu toată lumea privește favorabil noul mecanism. Fostul judecător CSM Cristi Danileț a numit procedura „o formă elegantă de a legaliza amânarea dosarelor”, potrivit HotNews.ro.
Judecătorul Alin Ene, membru CSM, a răspuns criticilor arătând că întârzierile din instanțe există deja, indiferent de noul mecanism, și a explicat că, pentru prima dată, fiecare instanță va avea stabilit clar câte dosare poate prelua zilnic, în funcție de numărul efectiv de judecători aflați în activitate. Potrivit datelor citate de UNBR, încărcătura efectivă pe judecător în România este în prezent cu aproximativ 60% peste media europeană.
Pentru cetățeni, mecanismul nu limitează depunerea sau înregistrarea cererilor, ci doar ritmul în care dosarele obișnuite ajung efectiv la un judecător. Efectul practic va depinde de instanța la care este înregistrat dosarul, de numărul de judecători activi și de volumul de cauze intrate în aceeași perioadă.
CSM a anunțat că va evalua modul de funcționare a mecanismului și posibilitatea ajustării lui în funcție de efectele constatate în practică, iar UNBR a precizat că va monitoriza separat impactul asupra duratei proceselor și asupra accesului efectiv la justiție.
