Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parlamentarii au depus, după revenirea din vacanța de vară, un pachet de propuneri legislative care vizează indexarea pensiilor, o amnistie fiscală pentru firme și PFA-uri, dar și burse tehnologice pentru elevi, potrivit Gandul. Măsurile se află încă în stadiul de proiect și urmează parcursul legislativ obișnuit prin Parlament.
Cum ar urma să se indexeze pensiile din 2027
Cea mai amplă propunere vizează deblocarea mecanismului de indexare a pensiilor, înghețat în prezent la valoarea de 81 de lei a punctului de referință (VPR). Proiectul, ajuns la Senat, elimină prevederea din Legea 141/2025 care menține punctul de referință neschimbat și pentru 2026, potrivit DCBusiness.
Dacă va fi adoptată, formula de calcul redevine cea din Legea 360/2023: punctul de referință crește anual cu rata medie a inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Inițiatorii estimează un cost suplimentar de 11-12 miliarde de lei față de cheltuielile actuale cu pensiile.
Proiectul nu precizează însă dacă eventualele diferențe rezultate din indexare ar fi plătite retroactiv, ceea ce lasă un semn de întrebare asupra aplicării practice a măsurii.
🗞️ Citește și Acestea
Amnistie fiscală pentru firme și PFA-uri
O a doua propunere importantă vizează anularea dobânzilor și penalităților acumulate de firme și PFA-uri pentru neplata la termen a impozitelor, taxelor și contribuțiilor. Potrivit Atlas News, proiectul îi aparține deputatei Gabriela Porumboiu și vizează obligațiile bugetare restante la data de 31 august 2026.
„Autorii propunerii spun că măsura ar funcționa ca un stimulent pentru plata datoriilor mai vechi”, se arată în expunerea de motive citată de Gandul.
Facilitatea nu înseamnă ștergerea datoriei principale: contribuabilul trebuie să achite integral suma de bază în termen de 120 de zile și să se conformeze la zi cu obligațiile curente pentru a beneficia de anularea accesoriilor. Măsura s-ar aplica tuturor categoriilor de debitori, indiferent de forma juridică sau domeniul de activitate. Inițiatorii recunosc, totodată, că propunerea ar putea nemulțumi contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale, aspect pe care proiectul nu îl compensează în niciun fel.
Alte trei propuneri aflate în circuitul legislativ
Pe lângă cele două măsuri principale, parlamentarii au mai depus și alte trei inițiative cu impact financiar direct:
- Bursă tehnologică de 300 de lei pentru elevii de clasa a IX-a din liceele tehnologice în sistem dual, începând cu anul școlar 2026-2027. Proiectul modifică Legea învățământului preuniversitar, după ce reorganizarea învățământului profesional a lăsat acești 12.368 de elevi fără acces explicit la bursă, potrivit Edupedu.ro.
- Exceptare de la suprataxarea CAS/CASS pentru toți tinerii sub 26 de ani angajați part-time, indiferent dacă mai sunt sau nu elevi ori studenți. Măsura extinde o excepție deja existentă în Codul Fiscal.
- Ajutor de minimis de până la 50.000 de euro pentru apicultori, timp de trei ani, calculat la 15 euro pe familie de albine, pe fondul mortalității ridicate a albinelor și al importurilor ieftine de miere.
Pe zona angajării part-time, situația actuală este următoarea: angajatorii plătesc, pentru un salariat cu normă parțială, contribuții CAS și CASS calculate la nivelul salariului minim brut pe economie, chiar dacă venitul real al angajatului este mai mic. Codul Fiscal exceptează în prezent doar elevii și studenții de până la 26 de ani aflați într-o formă de școlarizare. Noua propunere elimină această condiționare, astfel încât excepția s-ar aplica oricărui tânăr sub 26 de ani, indiferent de statutul său școlar. Inițiatorii susțin că reducerea costurilor angajatorilor ar putea încuraja mai multe oferte de muncă pentru tinerii fără experiență.
Ce ar însemna aceste măsuri pentru bugetul de stat
Cumulate, cele cinci propuneri ar genera cheltuieli suplimentare semnificative pentru bugetul de stat, într-un moment în care Guvernul gestionează deja un deficit ridicat. Doar indexarea pensiilor ar costa, potrivit inițiatorilor, 11-12 miliarde de lei, sumă care nu a fost validată public de Ministerul Finanțelor.
Niciuna dintre propuneri nu a fost, până acum, adoptată sau respinsă în Parlament, iar Guvernul nu a transmis un punct de vedere oficial cu privire la impactul lor bugetar cumulat.
Faptul că exact în aceeași perioadă este depus și un proiect de amnistie fiscală pentru datornici arată o direcție dublă a inițiativelor parlamentare de la începutul de sesiune: relaxare pentru contribuabilii cu datorii, în paralel cu presiunea pentru cheltuieli suplimentare pe zona de pensii și educație.
