Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a făcut un bilanț al unui an de consolidare fiscală, arătând că deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la o estimare de 6,2% din PIB pentru 2026, potrivit Antena 3 CNN.
Reducerea deficitului, cea mai amplă din UE
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, ministrul a explicat că România a pornit anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, în vreme ce media blocului comunitar era de doar 3,1% din PIB. Potrivit prognozei Comisiei Europene, indicatorul a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% anul acesta, ceea ce plasează România, pentru al doilea an consecutiv, cu cea mai amplă reducere de deficit proiectată la nivelul UE.
Postarea integrală a lui Alexandru Nazare poate fi consultată mai jos:
https://www.facebook.com/alexandru.nazare.5/posts/pfbid0n5EK6eY8d1SjKSXQUna77Mh2sMcMdSUoQsANwuyZ2iXR7P2A8SCbFLZ5xePf3wSBl
🗞️ Citește și Acestea
Cifrele din primele șapte luni ale anului
Datele Ministerului Finanțelor arată că deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei, în primele șapte luni din 2025, la 48,08 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026, adică o reducere de aproximativ 37%, conform Gândul.
Evoluția este explicată prin creșterea veniturilor bugetare cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au urcat cu doar 2,9%. Cheltuielile de personal s-au redus, la rândul lor, cu peste 4 miliarde de lei, potrivit datelor citate de Economedia.
Datoria publică și povara dobânzilor
Ministrul a atras atenția și asupra creșterii datoriei publice, care a urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% din PIB la finalul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. Necesarul brut de finanțare a ajuns la 278,5 miliarde de lei în 2026, față de 135 de miliarde de lei în 2021.
Costul acestei datorii se vede direct în cheltuielile cu dobânzile, care au crescut cu 26,5% în primele șapte luni din 2026, depășind 40 de miliarde de lei. Nazare a subliniat că „este obligatoriu” ca traiectoria de reducere a deficitului să fie menținută, potrivit Antena 3 CNN.
Investițiile, protejate în timpul ajustării
Spre deosebire de alte episoade de ajustare fiscală, corecția din ultimul an nu s-a făcut prin tăierea investițiilor. Acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut, peste 71% dintre plăți fiind legate de fonduri europene și PNRR.
Ministrul consideră că simpla reducere a deficitului nu este suficientă și că România are nevoie de o schimbare mai profundă a modelului de creștere economică, prin trecerea de la un consum finanțat prin datorie la o economie bazată pe investiții, producție și venituri reale.
Nazare a avertizat că ajustarea are și costuri, între care temperarea temporară a consumului, dar a insistat că alternativa, o corecție impusă de pierderea încrederii investitorilor, ar fi presupus dobânzi mai mari și consecințe mult mai grele pentru populație. Datele pe care ministrul le-a prezentat la începutul lunii septembrie arată o direcție de reducere susținută a deficitului, dar și o datorie publică pe care România continuă să o refinanțeze la costuri ridicate.
