Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, pe 3 septembrie, că răsturnarea regimului de la Teheran rămâne „misiunea principală” a Israelului și că acest obiectiv este acum „la îndemână”, potrivit Mediafax. Declarația a fost făcută la Tel Aviv, în cadrul unei întâlniri cu oficiali de rang înalt din domeniul apărării și cu conducerea armatei israeliene.
Netanyahu: regimul iranian „se clatină”
Șeful guvernului israelian a susținut că regimul de la Teheran „se clatină”, este „mai slab ca niciodată” și „luptă pentru supraviețuire”. „Aceasta este principala misiune care ne-a mai rămas, dar este aproape, nu este imposibilă, este la îndemână”, a spus Netanyahu, potrivit Newsweek România.
Premierul israelian a mai transmis un avertisment direct adversarilor Israelului, afirmând că țara sa are puterea și determinarea necesare pentru a-i învinge. Declarațiile au fost difuzate printr-un videoclip publicat de biroul premierului.
Declarația vine înaintea alegerilor din Israel
Momentul ales de Netanyahu pentru aceste afirmații nu este întâmplător. Alegerile generale israeliene sunt programate pentru 27 octombrie, iar unele sondaje îl plasează pe actualul premier în urma adversarilor politici. Liderii opoziției l-au acuzat public că a eșuat în gestionarea amenințării reprezentate de Iran, potrivit ziare.com.
🗞️ Citește și Acestea
Netanyahu declarase anterior, în mai multe rânduri, că obiectivul Israelului este să creeze „condițiile pentru o schimbare de regim” în Iran, fără a prezenta însă înlăturarea conducerii de la Teheran drept un obiectiv militar explicit asumat. Formularea din 3 septembrie merge sensibil mai departe și trebuie citită, potrivit analiștilor citați de presa internațională, și în cheie electorală.
Șase luni de conflict și un armistițiu impus de Trump
Israelul și Statele Unite au lansat operațiunile militare împotriva Iranului la finalul lunii februarie, după ani în care Netanyahu a prezentat programul nuclear iranian drept o amenințare existențială pentru statul israelian. Președintele american Donald Trump a impus, în aprilie, un armistițiu și a încercat să obțină un acord negociat, pe fondul scăderii sprijinului public american pentru conflict și al creșterii prețului petrolului la nivel global.
Statele Unite au reluat însă, în ultima săptămână, loviturile asupra unor ținte iraniene, după aproape o lună fără acțiuni militare directe, iar Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective americane și ale aliaților Washingtonului din regiune.
Moartea liderului suprem iranian și riscul unui efect invers
Atacurile israeliene au provocat pierderi importante Iranului, inclusiv programului său nuclear, și l-au ucis, chiar în prima zi a conflictului, pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Experți citați de presa internațională avertizează însă că eliminarea acestuia ar putea avea și un efect contrar celui urmărit de Israel: Khamenei era considerat unul dintre liderii care se opuneau fabricării efective a armei nucleare, iar succesorii săi ar putea decide că Iranul are nevoie de aceasta, mai ales după slăbirea capacității sale convenționale de descurajare.
Analiștii israelieni rămân împărțiți în privința bilanțului real al primelor șase luni de conflict. Deși programul nuclear iranian a fost afectat semnificativ, Republica Islamică a supraviețuit conflictului, iar unii experți consideră că Israelul nu și-a atins pe deplin obiectivele strategice inițiale, în ciuda succeselor militare raportate pe teren.
Ce urmărește, de fapt, discursul lui Netanyahu
Formularea folosită de premierul israelian, potrivit căreia răsturnarea regimului este „aproape” și „nu este imposibilă”, marchează o schimbare de ton față de discursul oficial anterior, mai precaut în privința unui obiectiv militar direct legat de schimbarea conducerii de la Teheran. Analiștii citați de presa internațională notează că un astfel de mesaj are și rolul de a contracara acuzațiile opoziției, potrivit cărora Netanyahu nu ar fi reușit să transforme superioritatea militară obținută pe teren într-un rezultat politic clar în privința Iranului.
Totodată, niciun oficial iranian nu a reacționat public, până la acest moment, la declarațiile făcute de premierul israelian pe 3 septembrie.
