Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România ar mai putea recupera o parte din cele 770 de milioane de euro pierdute prin neadoptarea legii salarizării, chiar dacă termenul de 31 august a expirat deja, potrivit unei intervenții a ministrului Dragoș Pîslaru la Digi24. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care este și ministru interimar al Muncii, a explicat că a primit o clarificare de la Comisia Europeană privind o eventuală recunoaștere parțială a eforturilor făcute până la termenul-limită.
Condiția pusă de Comisia Europeană
Potrivit lui Pîslaru, discuția cu Bruxelles-ul nu s-a încheiat odată cu depășirea termenului de 31 august. Dacă legea salarizării este adoptată înainte de evaluarea finală a Comisiei Europene, programată în noiembrie, România ar putea documenta o parte din activitatea realizată până la expirarea jalonului.
„Am obținut această clarificare legată de faptul că, dacă legea ar fi aprobată înainte de evaluarea Comisiei Europene, am putea avea un efort pentru recunoașterea lucrurilor care s-au făcut până pe 31 august”, a declarat Dragoș Pîslaru, potrivit G4Media.
Ministrul a precizat însă că nu mai există perspectiva recuperării integrale a sumei. Nu se poate estima în acest moment câți bani ar putea fi salvați, întrucât rezultatul depinde de mai mulți factori, inclusiv de forma finală a legii și de documentarea efortului depus de autoritățile române înainte de 31 august, respectiv analizele de echivalență a funcțiilor și cele de salarizare.
🗞️ Citește și Acestea
Anvelopa salarială, condiția centrală din PNRR
Simpla adoptare a legii nu ar fi suficientă pentru diminuarea penalității. Forma finală trebuie să respecte integral condițiile pe care România și le-a asumat prin PNRR, printre care se numără anvelopa salarială, indicată de ministru drept unul dintre elementele centrale ale reformei.
Pîslaru consideră că blocajul de până acum nu are cauze tehnice, proiectul aflându-se într-un stadiu avansat, iar eventualele ajustări necesare fiind minore. Potrivit acestuia, motivul pentru care legea nu a fost adoptată până acum a fost, în principal, unul politic, legat de divergențele dintre partenerii de coaliție și de discuțiile cu sindicatele.
„Subiectul se redeschide”
Ministrul a rezumat situația printr-o formulare care sugerează că discuția cu Comisia Europeană nu este închisă, deși termenul oficial a trecut. Intervalul de aproximativ două luni rămas până la finalul lunii octombrie ar fi, în opinia lui Pîslaru, suficient pentru reluarea consultărilor cu partenerii sociali și pentru finalizarea proiectului.
Ministrul a mai spus, potrivit Spotmedia, că orice sumă recuperată din penalitate ar reprezenta bani nerambursabili suplimentari, direcționați către finanțarea investițiilor pe care România le derulează în prezent. Cu titlu ipotetic, el a vorbit despre un interval de zece până la o sută de milioane de euro care ar putea fi recuperat, fără a oferi o estimare oficială.
De ce contează termenul din PNRR
Cererea de plată numărul 6 din PNRR leagă transferul fondurilor de îndeplinirea unor jaloane asumate de România încă din faza de negociere a planului, printre care reforma salarizării unitare din sectorul public. Depășirea termenului de 31 august a însemnat, în mod formal, pierderea acestui jalon, iar penalitatea de 770 de milioane de euro reflectă exact valoarea componentei legate de salarizare din această tranșă.
Clarificarea obținută de la Comisia Europeană nu schimbă acest calcul, dar deschide o cale prin care România își poate documenta activitatea depusă înainte de termen, ca argument pentru o evaluare mai favorabilă. Diferența dintre a pierde integral cei 770 de milioane de euro și a recupera o parte din ei depinde, potrivit lui Pîslaru, exclusiv de rapiditatea cu care partenerii de coaliție ajung la un acord politic pe forma finală a legii.
Ce urmează pentru legea salarizării
Proiectul legii salarizării unitare rămâne, în continuare, fără un acord politic definitiv între partenerii de coaliție, în ciuda stadiului tehnic avansat descris de Pîslaru. Termenul de final de octombrie fixat de ministru pentru adoptare coincide cu evaluarea finală a Comisiei Europene, programată pentru luna următoare, care va stabili dacă România mai poate recupera vreo sumă din cei 770 de milioane de euro aferenți acestui jalon.
Miza legii salarizării depășește astfel cadrul strict al reformei bugetare: de adoptarea ei până la termenul indicat de ministru depinde direct suma pe care România o mai poate recupera din penalitatea din PNRR aplicată pentru cererea de plată numărul 6.
