Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, infirmă zvonurile despre reduceri salariale în Armată și explică că obiectivul reformei este menținerea militarilor mai mult timp în activitate, potrivit StiriPeSurse.ro. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre creșterea vârstei de pensionare în sistemele cu statut special.
Demontarea miturilor despre pensiile militarilor.
Radu Miruță a declarat marți, la B1 TV, că dezbaterile privind vârsta de pensionare din sistemele cu statut special au fost însoțite de informații false care au generat temeri nejustificate în rândul militarilor. El a ținut să sublinieze că nu există intenția de a reduce salariile sau pensiile militarilor și nici de a trimite oameni în teatrele de operațiuni până la 65 de ani.
„Nu a spus nimeni că se taie soldele, nu a spus nimeni că se schimbă modul de calcul al pensiei militare și nu a spus nimeni că trimitem oameni pe teren la 65 de ani. Toate aceste lucruri sunt minciuni”, a afirmat Miruță. Oficialul a insistat că declarațiile sale trebuie înțelese exact așa cum au fost formulate, fără interpretări.
Potrivit ministrului, în cazul Armatei nu pot fi operate reduceri salariale și nici diminuări ale efectivelor, mai ales în contextul actual de securitate și al angajamentelor României în cadrul NATO, conform Digi24. În același timp, Miruță subliniază că toate structurile trebuie să contribuie la efortul general de ajustare bugetară.
🗞️ Citește și Acestea
Decuplarea pensiilor de creșterile salariale din 2017.
Ministrul Apărării a reamintit că din 2017, pensiile militarilor au fost decuplate de creșterile salariale ale personalului aflat în activitate. Dacă anterior majorările de soldă erau sincronizate cu indexarea și actualizarea pensiilor, acest mecanism a fost întrerupt. Pensiile din sistemul militar nu au mai crescut în același ritm cu salariile, ceea ce a generat discrepanțe semnificative.
Pensia militară se calculează în prezent pe baza unei medii a veniturilor realizate în ultimele luni de activitate, perioadă care va crește treptat până în 2040. Din acest motiv, mulți militari sunt interesați să rămână mai mult timp în activitate pentru a beneficia de avansări la termen și de obținerea unui grad superior, care generează venituri mai mari și, implicit, o pensie mai mare.
„Dacă solda crește, este mai atractiv pentru oameni să rămână în activitate și să iasă la pensie cu o pensie mai mare”, a explicat ministrul.
Cum funcționează vârsta de pensionare în Armată.
Potrivit cadrului actual, vârsta standard de pensionare pentru personalul din Armată este de 58 de ani și șase luni, urmând să crească progresiv până la 65 de ani în 2035. De la această limită se aplică reduceri în funcție de condițiile de muncă, notează Euronews România.
În unele cazuri, aceste reduceri permit pensionarea chiar la 48-49 de ani, iar din 2035 limita minimă ar urma să ajungă la 52 de ani. Miruță a spus că una dintre variantele analizate este ca reducerea vârstei de pensionare să nu mai coboare sub 52 de ani, măsură care ar putea fi corelată cu o eventuală creștere a soldelor.
Problema inechităților între pensiile militare.
Unul dintre aspectele evidențiate de ministru este legat de discrepanțele majore dintre pensiile militarilor care au desfășurat aceeași activitate, dar s-au pensionat în ani diferiți. Miruță a arătat că există numeroase situații în care persoane care au lucrat împreună timp de 20 sau chiar 30 de ani ajung să primească pensii foarte diferite.
„Nu este acceptabil, e deranjant să fi fost colegi doi oameni, 20-30 de ani, după care, dacă unul se pensionează la un an diferit de celălalt, să aibă o pensie diferită semnificativ, doar pentru că s-au pensionat într-un moment diferit de timp”, a declarat Miruță. Cauza nu este munca depusă sau funcțiile ocupate, ci momentul ieșirii la pensie și modificările legislative succesive.
Optimizarea sistemului fără a afecta capacitatea operațională.
Oficialul a explicat că în prezent există câteva mii de militari eligibili pentru pensionare care aleg să rămână în sistem. Dacă aceștia nu ies la pensie și nu sunt înlocuiți cu personal nou, se POT realiza economii bugetare care ar putea fi folosite pentru majorarea soldelor.
„Nu vrem să deranjăm resursele Armatei, ci să optimizăm ce avem în interiorul sistemului, astfel încât să fie un beneficiu pentru toată lumea”, a concluzionat Miruță. El a precizat că analizele sunt în desfășurare și că scopul lor este corectarea unor dezechilibre, nu crearea de probleme pentru personalul militar.
Măsurile discutate fac parte dintr-un pachet mai larg de reforme pentru reducerea deficitului bugetar, care vizează scăderea cheltuielilor cu personalul în administrația centrală cu aproximativ 10%, în valoare totală de 1,7 miliarde de euro.
