Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sociologul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidențial, susține că declarațiile publice ale premierului demis Ilie Bolojan despre proiectul de la Doicești au afectat relația României cu Statele Unite, potrivit Antena3 CNN. Lăzăroiu susține că miza afectată este aderarea la OECD.
Invitat la podcastul lui Cătălin Striblea, fostul consilier a explicat că problemele comerciale ale unor proiecte strategice cu partenerii americani ar fi trebuit discutate în privat, nu prin ieșiri publice. În opinia sa, exact acest lucru s-a întâmplat în cazul mini-reactoarelor de la Doicești și al Coridorului Vertical de Gaze, cele două proiecte energetice aflate în centrul unei relații tensionate cu Washingtonul.
Divergența dintre Nicușor Dan și Bolojan, în centrul analizei
Lăzăroiu leagă acest episod de o divergență mai amplă între președintele Nicușor Dan și fostul premier. La începutul lunii iulie, șeful statului a publicat în publicația americană Newsmax un editorial despre relația România-SUA, în care a enumerat printre proiectele strategice atât reactoarele de la Doicești, cât și Coridorul Vertical, alături de Baza Mihail Kogălniceanu, Cernavodă, Portul Constanța și mineralele critice.
„Când Nicușor Dan a publicat un articol în Newsmax, în iulie, într-o listă de proiecte importante pentru România au fost incluse atât mini-reactoarele de la Doicești, cât și Coridorul Vertical”, a explicat Lăzăroiu, potrivit HotNews.ro. În aceeași săptămână, Bolojan a numit public proiectul de la Doicești o afacere imobiliară, poziție pe care fostul consilier prezidențial o consideră punctul de ruptură dintre cei doi.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit lui Lăzăroiu, miza reală nu era doar relația bilaterală, ci procesul de aderare la OECD, pe care îl descrie drept esențial pentru investițiile viitoare din România.
România are 24 din 25 de avize pentru OECD
Țara se află într-o etapă avansată a aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. La începutul lunii septembrie, ministrul de Externe Oana Țoiu anunța că 24 din cele 25 de avize formale necesare fuseseră deja obținute, ultimul dosar rămas fiind cel al Comitetului pentru Comerț.
Decizia finală de invitare a României în OECD trebuie adoptată în unanimitate de Consiliul organizației, ceea ce înseamnă că acordul american este necesar, dar nu suficient de unul singur. PSD a susținut, într-un document politic de la finalul lunii august, că ultimul aviz nu mai ridică probleme tehnice și depinde de o decizie politică. Lăzăroiu a comentat această poziție: „Dar americanii trebuie să zică da sau ba”.
„Chestiile astea nu se fac pe scenă, ci în culise”
Critica centrală a lui Lăzăroiu nu vizează dreptul premierului de a ridica probleme economice, ci modul public în care a făcut-o. Fostul consilier consideră că negocierile comerciale cu partenerii americani ar fi trebuit purtate discret.
„Americanii se așteptau să discute cu noi, să vorbim în particular, nu să vii să pui subiectul pe masă la televizor”, a spus acesta, adăugând că astfel de ieșiri publice pot transforma o negociere economică într-o problemă diplomatică.
Bolojan a respins însă orice legătură între poziția sa și afectarea parteneriatului strategic cu SUA. Premierul interimar invoca în luna mai „probleme serioase” la Doicești, legate de sumele avansate de Nuclearelectrica, lipsa unei finanțări complete și achiziția terenului. Ulterior, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat probleme în derularea proiectului și în tranzacțiile privind amplasamentul.
Proiectul nu a fost însă abandonat: pe 15 iulie, acționarii Nuclearelectrica, inclusiv statul, au respins propunerea de reevaluare a strategiei prin analizarea altor tehnologii, decizie care a menținut parteneriatul cu NuScale, deși compania americană nu a oferit încă un angajament ferm privind livrarea modulelor.
Al doilea front: gazul american și Coridorul Vertical
Lăzăroiu a indicat drept al doilea punct de tensiune Coridorul Vertical de Gaze, proiect susținut explicit de administrația americană pentru creșterea exporturilor de LNG către Europa Centrală și de Est. Nicușor Dan a găzduit în luna mai o reuniune dedicată acestui proiect, numind diversificarea rutelor de aprovizionare o „necesitate strategică”.
Potrivit lui Lăzăroiu, Bolojan a abordat subiectul strict din perspectivă economică, punând sub semnul întrebării oportunitatea achiziționării de gaz american mai scump, în condițiile resurselor proprii ale României. Fostul consilier consideră că această discuție putea fi purtată în negocieri directe, nu printr-un mesaj public.
Sociologul a mai spus că nu crede că tensiunile de acest tip s-au limitat la relația cu Statele Unite, menționând că situații similare ar fi putut apărea și cu Franța, Germania sau Olanda.
Divergența dintre premierul care a pus preț pe costurile economice ale unor proiecte și un președinte concentrat pe miza diplomatică a aderării la OECD rămâne, potrivit lui Lăzăroiu, un episod cu consecințe încă greu de măsurat pentru relația României cu Washingtonul.
