Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Procurorii din Republica Moldova au cerut, pe 14 septembrie, o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru fostul premier Iurie Leancă, în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, odată cu începerea dezbaterilor judiciare la Judecătoria Chișinău, potrivit G4Media.ro. Solicitarea a fost formulată de procurorul Victor Muntean, în cadrul unui dosar care vizează opt foști demnitari și funcționari.
Pedepse similare pentru alți șapte inculpați
Alături de Leancă, acuzarea cere aceeași pedeapsă, de șase ani de închisoare, pentru fostul ministru al Economiei Valeriu Lazăr, fostul director general al Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, fosta directoare adjunctă a aceleiași agenții, Angela Susanu, fostul director general interimar al Aeroportului, Petru Jardan, și fostul director financiar al întreprinderii, Alexandru Ciutac. Pentru fosta șefă adjunctă a Direcției administrarea proprietății publice, Maria Șendilă, și pentru fosta șefă a Serviciului analiză economică al Aeroportului, Alla Țubari, procurorii au solicitat câte cinci ani de închisoare.
Potrivit legislației moldovenești, faptele de care sunt acuzați inculpații se pedepsesc cu închisoare între patru și opt ani, alături de interzicerea ocupării unor funcții publice pe o perioadă de zece până la cincisprezece ani.
Dosarul se află la una dintre etapele finale ale procesului penal, cea a dezbaterilor judiciare, care precedă retragerea completului de judecată pentru deliberare. Toți cei opt inculpați au pledat nevinovați, iar cererile procurorilor nu reprezintă o condamnare, decizia finală urmând să fie luată de instanță.
Ce se întâmplă în dosarul concesionării aeroportului
Aeroportul Internațional Chișinău a fost dat în concesiune companiei Avia Invest în anul 2013, pe o durată de 49 de ani, în ultima zi de mandat a Guvernului Filat 2, decizie susținută ulterior de Guvernul interimar condus chiar de Leancă. Potrivit Procuraturii Anticorupție, statul ar fi fost prejudiciat cu peste 392 de milioane de lei, iar concursul organizat pentru atribuirea concesiunii ar fi fost simulat, în interesul unei grupări controlate de fugarul Ilan Șor.
Acuzarea susține, potrivit surselor citate, că Leancă, Lazăr, Copaci și Jardan ar fi contribuit la reducerea cotei din profit care urma să revină bugetului de stat, de la 8% la 1%. Contractul de concesionare a fost reziliat printr-o decizie definitivă a Curții Supreme de Justiție, în decembrie 2023, după ce autoritățile au constatat că investițiile promise nu au fost realizate.
Un dosar cu conexiuni și în România
Cauza penală a fost deschisă inițial în 2014, printr-o autosesizare, și disjunsă în dosarul actual în februarie 2023, fiind trimisă în judecată în luna mai a aceluiași an. Ancheta a legat parte din acuzații de sume primite de Leancă de la persoane afiliate lui Ilan Șor, bani despre care Procuratura Anticorupție a susținut că ar fi fost destinați studiilor fiului fostului premier, în Marea Britanie.
Iurie Leancă are și o legătură cu politica din România: în 2019, a candidat pe locul doi eligibil pe listele partidului PRO România, condus de Victor Ponta, la alegerile europarlamentare, formațiune care nu a obținut însă suficiente voturi pentru a trimite reprezentanți în Parlamentul European, potrivit Europa Liberă România.
Prezumția de nevinovăție rămâne valabilă
Deși solicitările procurorilor vizează pedepse consistente pentru toți cei opt inculpați, dosarul se află încă în faza dezbaterilor, iar o eventuală condamnare depinde de decizia instanței, care nu a fost încă pronunțată. Miza procesului depășește soarta individuală a lui Iurie Leancă, întrucât vizează unul dintre cele mai mari dosare de corupție instituțională din ultimul deceniu în Republica Moldova, legat direct de rețeaua controlată de un fugar condamnat deja pentru fraudă bancară.























