Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dezincriminarea consumului de droguri este miza unui proiect depus în Senat de Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Victoria Stoiciu, senator neafiliat, care ar înlocui dosarul penal cu o amendă contravențională, scrie Gandul. Inițiatorii spun că nu legalizează niciun drog, dar textul include și importul pentru consum propriu.
Ce scoate din penal proiectul B544/2026
Propunerea modifică Legea 143/2000 și Codul vamal. Dezincriminarea consumului de droguri ar acoperi cultivarea, producerea, fabricarea, cumpărarea și deținerea pentru consum propriu, care nu ar mai fi infracțiuni, indiferent dacă vorbim despre droguri de risc sau de mare risc, potrivit Stiripesurse.
Senatul este prima Cameră sesizată, iar inițiatorii au cerut procedură de urgență. Nu este vorba doar despre canabis: textul folosește categoriile generale de droguri de risc și de mare risc.
Proiectul nu stabilește nicio cantitate maximă. Diferența dintre contravenție și trafic ar rămâne să fie făcută pe baza probelor, adică a cantității, ambalării, conversațiilor sau a banilor găsiți.
🗞️ Citește și Acestea
Amenzile propuse, față de pedepsele din lege
Pentru a vedea cât de mare este schimbarea, merită puse alături pedepsele actuale și amenzile din proiect, așa cum le prezintă Stiripesurse:
Închisoare acum, amendă în proiect
- Deținere pentru consum propriu, droguri de risc: închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală, față de amendă între 1.000 și 1.500 de lei.
- Deținere pentru consum propriu, droguri de mare risc: închisoare de la 6 luni la 3 ani, față de amendă între 1.500 și 3.000 de lei.
- Introducere sau scoatere din țară, droguri de risc: 5 până la 15 ani de închisoare, față de amendă între 1.500 și 2.000 de lei.
- Introducere sau scoatere din țară, droguri de mare risc: 10 până la 20 de ani de închisoare, față de amendă între 2.000 și 3.500 de lei.
Regimul general al contravențiilor ar permite plata a jumătate din minim, în termenul legal. Pentru un drog de risc, suma efectivă ar putea coborî la 500 de lei.
Inițiatorii precizează că traficul rămâne integral infracțiune, iar „proiectul nu legalizează niciun drog”. Deținerea ar rămâne ilicită, dar sancționată contravențional, iar substanțele ar fi confiscate.
Spațiile de consum supravegheat și condamnările din trecut
Proiectul introduce spații autorizate de direcțiile de sănătate publică, în care persoane peste 18 ani, diagnosticate ca dependente, ar putea consuma sub supraveghere medicală. Unitatea sanitară nu ar avea voie să furnizeze drogul, deci consumatorul vine cu substanța proprie.
Textul spune că în interiorul acestor spații deținerea nu este nici măcar contravenție. Stiripesurse observă un paradox: până să ajungă acolo, persoana ar transporta drogul pe stradă, iar acea deținere ar rămâne contravenție, fără vreo excepție pentru drum.
Dezincriminarea consumului de droguri ar avea efecte și asupra trecutului. Persoanele reținute sau arestate exclusiv pentru asemenea fapte ar fi puse în libertate, iar cele condamnate ar fi scoase din cazierul judiciar. Faptele comise înainte de intrarea în vigoare nu ar putea fi sancționate nici contravențional.
Inițiatorii invocă, potrivit Digi24, faptul că dosarele de droguri reprezintă două treimi din activitatea DIICOT, iar în 80% dintre ele sunt cercetați simpli consumatori. Ei menționează 520 de condamnări definitive pentru deținere pentru consum propriu în 2025. Ca reper extern, expunerea de motive invocă, potrivit Stiripesurse, modelul Portugaliei, care a mutat intervenția statului spre sancțiuni administrative și servicii medicale.
Marcel Vela, Diana Tușa și Alina Gorghiu: cine respinge inițiativa
Reacțiile critice au venit rapid, inclusiv din PNL, partidul unuia dintre inițiatori. Senatorul PNL Marcel Vela, fost ministru de Interne, a scris pe Facebook că PNL nu susține un asemenea proiect și că nu l-a discutat în grupul parlamentar sau în Biroul Politic Național, potrivit Digi24.
Deputata PSD Diana Tușa a spus că dezincriminarea masivă, înainte să existe centre de tratament și programe de prevenire, „nu e reformă. E abandon!” Deputatul AUR Răzvan Biro a cerut o legislație mai fermă, iar deputata PNL Alina Gorghiu a spus, într-un comunicat citat de Cotidianul, că susține tratamentul pentru dependenți, dar nu o dezincriminare atât de amplă fără evaluarea riguroasă a impactului.
Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne nu au comunicat, în sursele consultate, o poziție oficială despre proiect.
Dezincriminarea consumului de droguri pornește, așadar, cu semnăturile a doi senatori ai PNL și USR, dar fără ca vreunul dintre cele două partide să-și fi asumat public inițiativa, într-un Parlament în care primele critici vin deja și din PNL, alături de PSD și AUR.
