Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, susține că reconfirmarea ratingului suveran de către agenția Fitch Ratings este „pe deplin justificată” de reducerea deficitului bugetar și de soliditatea sistemului bancar. Agenția de evaluare a menținut ratingul de țară al României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă, potrivit Digi24.
Într-o analiză publicată pe blogul personal, fostul consilier prezidențial avertizează totuși că România se confruntă în continuare cu dezechilibre externe majore, generate de un model de creștere bazat pe consum, în condițiile în care cererea internă depășește capacitatea economiei de a produce bunuri competitive.
Marinescu: patru argumente tehnice susțin decizia Fitch
Viceguvernatorul BNR explică faptul că menținerea ratingului de țară se sprijină pe mai mulți indicatori economici relevanți pentru evoluția recentă a României.
„Reconfirmarea de către agenția Fitch a ratingului de țară al României este pe deplin justificată de mai multe argumente tehnice, esențiale pentru parcursul nostru economic din perioada actuală”, afirmă Cosmin Marinescu, potrivit Business24.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Primul argument invocat este reducerea deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2026 cu 1,65 puncte procentuale din PIB față de perioada similară a anului precedent. Al doilea vizează perspectivele unei scăderi consistente a inflației în lunile iulie și august, estimată la aproximativ două puncte procentuale lunar, pe fondul efectelor de bază.
Marinescu mai invocă prognozele Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene, care indică o revenire economică de peste 2% în 2027, precum și nivelul rezervelor internaționale, de aproape 75 de miliarde de euro, suficient pentru acoperirea integrală a datoriei externe scadente pe termen scurt.
Deficitul de cont curent ar putea rămâne peste 7% din PIB
Dincolo de argumentele favorabile privind ratingul suveran, viceguvernatorul BNR atrage atenția că dezechilibrele externe rămân persistente și adâncesc dependența economiei de fluxurile străine de capital.
„Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară”, arată Marinescu, care leagă fenomenul de politica bugetară expansionistă din 2024, responsabilă de creșterea simultană a deficitului bugetar și a celui de cont curent, cunoscute drept „deficitele gemene”.
Corecția bugetară începută în 2025 s-a văzut și în execuția din primul semestru al acestui an, însă nu a fost însoțită, cel puțin până acum, de o ajustare similară a deficitului extern. „Deficitul de cont curent ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026”, avertizează viceguvernatorul.
Fitch însuși a semnalat, în raportul care a stat la baza reconfirmării ratingului, că deficitul bugetar se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta de 6% asumată de Guvern, dar că dezechilibrele externe rămân printre vulnerabilitățile care mențin perspectiva negativă, potrivit WOWbiz.ro.
Ce arată cifrele din analiza Marinescu
- 1,65 puncte procentuale din PIB: reducerea deficitului bugetar în primul semestru din 2026
- 75 de miliarde de euro: nivelul rezervelor internaționale ale BNR
- peste 7% din PIB: estimarea pentru deficitul de cont curent în 2026
- 10,3 milioane de tone: exporturile românești de cereale între iulie 2025 și mai 2026
De ce contează structura exporturilor pentru vulnerabilitatea externă
Cosmin Marinescu folosește sectorul agroalimentar drept exemplu pentru a explica de ce volumul exporturilor nu este suficient pentru reducerea dezechilibrelor. România este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Uniunea Europeană, cu peste 10,3 milioane de tone exportate între iulie 2025 și mai 2026, mai mult decât Germania sau Polonia și doar puțin sub Franța.
Performanța ascunde însă o vulnerabilitate structurală, pentru că țara exportă în principal materii prime agricole și importă alimente procesate, cu valoare adăugată mult mai mare. „Nu contează doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare”, explică Marinescu, care compară situația cu cea a Poloniei, unde integrarea unei părți mai mari a lanțului agroalimentar a generat excedente comerciale.
Viceguvernatorul BNR consideră că reducerea vulnerabilităților externe nu se poate obține doar prin comprimarea temporară a importurilor, ci prin politici care să sprijine producția națională, să extindă baza de firme exportatoare și să favorizeze integrarea economiei românești în lanțurile europene de valoare, inclusiv prin diplomație comercială activă pe piețele externe.
Reconfirmarea ratingului Fitch oferă, potrivit lui Marinescu, o marjă de siguranță pentru finanțarea externă a României, dar aceasta nu înlocuiește nevoia de ajustare structurală a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în ultimii ani. Următorul termen de evaluare a ratingului de țară va arăta dacă măsurile de consolidare bugetară continuă să fie susținute de reforme structurale similare pe partea de cont curent.
