Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că desemnarea unui premier de către Nicușor Dan a depășit termenele rezonabile, potrivit unei declarații făcute la Digi24. Fostul judecător CCR afirmă că atitudinea șefului statului „este în afara Constituției” și că negocierile dintre partide au ajuns într-un punct mort.
Zegrean: Președintele are obligația să forțeze formarea Guvernului
Într-o intervenție televizată, fostul judecător al Curții Constituționale a explicat că rolul președintelui în procedura de desemnare a unui nou Guvern nu este unul pasiv și că mandatarul desemnat are la dispoziție doar 10 zile pentru a se prezenta în Parlament.
„Președintele este cel care trebuie să numească. Președintele trebuie să forțeze formarea guvernului și termenul de dizolvare a Parlamentului este foarte scurt”, a declarat Augustin Zegrean, potrivit Monitorul de Cluj.
Fostul șef al CCR consideră că s-a epuizat orice variantă de mediere pe drumul urmat până acum de președinție și că fiecare partid știe de două luni cum ar vota o nouă formulă guvernamentală. Criza guvernamentală a debutat la 5 mai, după moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a dus la demisia Guvernului Bolojan, aflat de atunci în interimat.
Nicușor Dan a făcut până acum două desemnări de premier, Eugen Tomac și Adrian Veștea, însă niciuna nu a reușit să treacă testul Parlamentului. Guvernul propus de Veștea a ajuns la vot, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi.
🗞️ Citește și Acestea
Suspendarea președintelui există ca opțiune, dar nu este soluția
Întrebat despre posibilitatea suspendării șefului statului, Augustin Zegrean a subliniat că Parlamentul dispune de această pârghie constituțională, dar apreciază că măsura nu ar rezolva criza politică.
„Eu n-o recomand, pentru că am avut două suspendări pe vremea președintelui Băsescu. Amândouă au fost respinse de populație”, a afirmat fostul președinte al Curții Constituționale.
Fostul judecător a adăugat că românii resping, în general, ideea de a fi consultați de președinte în privința deciziilor de guvernare, considerând că rolul șefului statului este să conducă, nu să ceară aprobare pentru fiecare pas.
Ce înseamnă blocajul pentru reforma salarizării
Întârzierea formării Guvernului nu este singura miză a discuției. Declarațiile lui Zegrean au fost făcute și în contextul reformei salarizării, una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, al cărei termen de adoptare a fost mutat pentru luna august.
Fostul judecător CCR a explicat că inițiativa legislativă aparține în principal Guvernului, dar a atras atenția că orice parlamentar poate prelua proiectul de lege și îl poate înregistra, chiar dacă Executivul întârzie să îl înainteze.
În opinia sa, responsabilitatea depășirii blocajului politic îi revine în primul rând președintelui, care trebuie să folosească instrumentele constituționale pe care le are la dispoziție pentru a ajunge la desemnarea unui nou Executiv.
De ce contează termenul de 60 de zile
Argumentul central al lui Zegrean se leagă de un mecanism pe care Constituția îl pune la dispoziția președintelui tocmai pentru situații de blocaj precum cel actual. Dacă Parlamentul nu acordă încredere niciunei propuneri de Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare, șeful statului poate dizolva Legislativul și organiza alegeri anticipate.
Fostul judecător CCR sugerează că această pârghie nu a fost folosită ca amenințare credibilă, ceea ce ar fi permis partidelor să tergiverseze negocierile fără riscul unor consecințe imediate. În lipsa unui termen ferm resimțit ca atare de actorii politici, consultările riscă să se prelungească fără un rezultat concret.
Criza guvernamentală actuală este cea mai lungă din ultimii ani, iar eșecul celor două desemnări succesive, Tomac și Veștea, a alimentat, potrivit criticilor, percepția unei instituții prezidențiale ezitante. Zegrean nu este primul fost oficial care ridică problema, dezbaterea despre limitele constituționale ale mandatului lui Nicușor Dan devenind un subiect recurent în spațiul public.
Urmează să se vadă dacă apelul fostului șef al CCR va grăbi consultările de la Cotroceni sau dacă negocierile dintre partide vor continua în același ritm care a caracterizat ultimele două luni.
