Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a depus ultima cerere de plată din PNRR către Comisia Europeană, în valoare de 6,04 miliarde de euro înainte de deducerea prefinanțării, a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit ProTV. Depunerea a avut loc pe 30 septembrie, în jurul orei 21:45.
Ce conține ultima cerere de plată și cât solicită România.
Suma netă cerută este de 4.347.770.169 euro, din care 2.582.415.100 euro sunt fonduri europene nerambursabile, iar 1.765.355.069 euro sunt sub formă de împrumut, potrivit Bursa.ro. Diferența față de totalul de 6,04 miliarde de euro apare după deducerea prefinanțării deja primite, explică Spotmedia.
Componenta de grant, de 2,58 miliarde de euro, corespunde cifrei pe care Pîslaru o anunțase deja la audierile din comisiile reunite, unde spusese că cererea finală se depune pe 30 septembrie. Suma reprezintă aproximativ o cincime din cele circa 13,6 miliarde de euro în granturi ale PNRR, a cărui alocare totală este de circa 20,1 miliarde de euro, cu 6,54 miliarde sub formă de împrumuturi, potrivit datelor publicate de Antena 3.
Partea de împrumut, de aproape 1,77 miliarde de euro, înseamnă peste 40% din suma netă solicitată. Spre deosebire de granturi, ea trebuie rambursată, notează NewMoney.
🗞️ Citește și Acestea
Cererea cuprinde 104 ținte și jaloane, aferente reformelor și investițiilor din transport, energie, sănătate, educație, digitalizarea serviciilor publice, managementul apei și al deșeurilor și eficiența energetică a locuințelor. Sunt incluse și investiții în mobilitate durabilă, digitalizarea sistemului vamal, prevenirea abandonului școlar și modernizarea cadrului legislativ pentru resursele umane din administrația publică.
Cererea a fost încărcată electronic de experții din direcția de specialitate a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit ProTV. În relatările consultate sunt menționate doar domeniile vizate, nu lista nominală a celor 104 ținte și jaloane.
Dosarul trimis la Bruxelles conține justificările pentru cele 104 ținte și jaloane, declarațiile de gestiune și rezumatul auditurilor efectuate. Pîslaru a spus pe Facebook că depunerea încheie etapa transmiterii cererilor de plată, iar pasul următor aparține Comisiei: „Urmează acum evaluarea de către Comisia Europeană a ultimului pachet de reforme și investiții”.
Plata nu este automată, iar verdictul aparține Comisiei.
Cifra de 4,35 miliarde de euro este valoarea solicitată, nu cea încasată. Potrivit Spotmedia, banii vor fi plătiți doar după ce Comisia verifică dacă cele 104 ținte și jaloane au fost îndeplinite.
Autoritățile române prezintă ca îndeplinite, la nivel național, măsuri precum extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea de creșe, achiziția de ambulanțe și renovarea energetică a clădirilor, potrivit Ziare.com. Evaluarea făcută la București nu înlocuiește însă verificarea Comisiei, iar DCBusiness notează că reformele ratate pot reduce suma primită.
În relatările consultate nu apare, până în acest moment, o reacție oficială a Comisiei Europene la cererea depusă.
Termenul de 31 decembrie și precedentul cererii nr. 4.
Plățile finale din Mecanismul de redresare și reziliență trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026, potrivit Digi24. Jaloanele trebuiau îndeplinite până la 31 august, iar ultima cerere trebuia depusă până pe 30 septembrie. Între depunere și termenul plăților rămân așadar aproximativ trei luni.
Sursele consultate nu indică un termen oficial de evaluare pentru această ultimă cerere. Volumul de verificat e mai mare decât la cererea nr. 4, de 2,62 miliarde de euro, care includea 62 de ținte și jaloane, față de 104 acum, potrivit Digi24 și HotNews. Ca punct de comparație, cererea nr. 4, depusă pe 19 decembrie 2025, a fost evaluată favorabil de Comisie pe 14 mai 2026, după aproape cinci luni, și a primit apoi avizul Comitetului Economic și Financiar al UE. Înainte de autorizarea plății a mai urmat procedura de comitologie în cadrul Comitetului privind Mecanismul de redresare și reziliență, descrisă de Economedia.
Comparația nu este o prognoză, pentru că nicio sursă consultată nu spune că evaluarea finală va dura la fel. Ea arată totuși cât de puțin spațiu lasă calendarul european între dosarul depus pe 30 septembrie și data-limită a plăților.
Deocamdată, singurul lucru confirmat este că ultima cerere de plată a ajuns la Comisie, cu 104 ținte și jaloane declarate îndeplinite de autoritățile române. Suma care va intra efectiv în conturile statului depinde de verificarea de la Bruxelles și de încadrarea ei în termenul de 31 decembrie.
