Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia pentru hărțuire din cadrul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice a finalizat cercetarea privind mai multe sesizări de hărțuire sexuală și morală, potrivit Gândul. Raportul se află acum la conducerea instituției, în timp ce, separat, se derulează o procedură disciplinară.
Ce spune AMEPIP despre sesizări
Instituția care supraveghează guvernanța companiilor de stat a confirmat oficial, printr-un comunicat, că la nivelul agenției au fost formulate mai multe sesizări de hărțuire pe criteriul de sex și hărțuire morală la locul de muncă. Comisia de specialitate, constituită potrivit Hotărârii Guvernului nr. 970/2023, a analizat acuzațiile venite din partea mai multor angajate dintr-o companie de stat.
AMEPIP precizează că cercetarea a fost finalizată printr-un raport înaintat conducerii, aflat acum în evaluare pentru stabilirea eventualelor măsuri. Instituția a subliniat că respectă „confidențialitatea procedurilor, demnitatea persoanelor implicate și prezumția de nevinovăție”, motiv pentru care nu oferă, deocamdată, detalii despre identitatea persoanelor vizate sau conținutul exact al raportului.
Acuzațiile publice: șapte femei și numele lui Ionuț Coș
Scandalul a pornit de la mesajul unei angajate care a solicitat protejarea identității și care susține că șapte femei din instituție ar fi fost hărțuite sexual și profesional, acuzațiile fiind îndreptate către Ionuț Coș, descris în presă drept finul premierului demis Ilie Bolojan, potrivit ROL.ro. Femeia susține că a fost depusă o sesizare inclusiv la Parchetul General și la Poliția Română.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit relatărilor citate în presă, mesajul conține și acuzații legate de modul în care Coș ar fi fost angajat la AMEPIP, respectiv că ar fi obținut nota 9 la un examen și ar fi beneficiat ulterior de susținere pentru a ocupa un post în departamentul de Guvernanță Corporativă.
Este important de precizat că niciuna dintre persoanele nominalizate în sesizare, inclusiv Ionuț Coș, nu a transmis, până la acest moment, o poziție publică față de acuzații. Toate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar afirmațiile din sesizare rămân, deocamdată, susțineri ale persoanei care se declară victimă, urmând să fie verificate de instituțiile competente.
Ce nu confirmă, deocamdată, instituția
AMEPIP nu a făcut nicio referire directă la numele vehiculat în spațiul public și nu a confirmat existența unei anchete penale în legătură cu sesizările depuse la Parchet sau la Poliție. Comunicatul oficial se limitează la a confirma existența sesizărilor și a celor două proceduri interne, fără a intra în detaliile aduse în discuție de mesajul publicat de presupusa victimă.
Totodată, la nivelul Comisiei de disciplină se derulează, în paralel, o procedură administrativ-disciplinară, distinctă de activitatea Comisiei pentru hărțuire. AMEPIP a precizat că existența unei asemenea proceduri nu reprezintă, prin ea însăși, o confirmare a vreunei abateri și nu echivalează cu stabilirea răspunderii vreunei persoane.
De ce contează instituția aflată în centrul scandalului
AMEPIP este agenția responsabilă cu monitorizarea guvernanței corporative și a performanței companiilor cu capital de stat din România, un rol care presupune inclusiv verificarea modului în care aceste companii respectă standardele de integritate instituțională. Faptul că propria instituție se confruntă cu acuzații de hărțuire ridică întrebări legate de mecanismele interne de protecție a angajaților și de modul în care au fost gestionate eventualele semnale anterioare, aspect subliniat și de analize publicate pe acest subiect, potrivit Găzarul.
Reprezentanții agenției afirmă că resping orice formă de hărțuire sau discriminare și că rămân angajați în menținerea unui mediu de lucru bazat pe respect și integritate. Instituția a mai transmis că va comunica informații suplimentare, în măsura permisă de lege, după finalizarea etapelor procedurale.
Până la acel moment, singurul fapt confirmat oficial rămâne existența celor două proceduri interne, în timp ce numele și detaliile vehiculate în spațiul public aparțin exclusiv sesizării persoanei care se declară victimă, nu unui document instituțional public.
